Ce cred românii în plină pandemie despre cum le va afecta criza portofelele, calitatea vieții, cât va mai dura, strategia post-criză dar și despre reacția Guvernului (sondaj IRSOP)

Teama predomină la 54% din populație, 81% cred că criza va fi lungă si grea, arată datele unui sondaj IRSOP transmise luni dimineața. Uniunea Europeană este percepută ca o sursă de siguranță. Mai mult de jumătate (52%) vor ca România să strângă mai puternic relațiile cu UE, 14% preferă Rusia, 13% SUA si 7% China, restul au alte preferințe.

”Procentul mare arată că UE nu rivalizează cu alte puteri globale în preferințele românilor si că oamenii vor fi deschisi să accepte nu numai avantajele ci si regulile UE”, arată autorii sondajului. IRSOP a intervievat telefonic un eșantion reprezentantiv la nivel național pentru întreaga populație în vârstă de peste 18 ani din România între 6 si 11 aprilie. Toleranța de esantionare este de ±3,6%.

Procentul mare declarat de oamenii cărora confirmă că le e teamă arată că frica va persista multă vreme si va afecta cererea pentru produse si servicii. Teama nu va trece decât odată cu apariția remediului medical. Oamenii vor fi sensibili mai ales la mesaje de compasiune.

DURATA CRIZEI

• Marea majoritate, 81%, cred că criza va fi lungă si grea. Perspectiva sumbră amplifică îngrijorarea si poate să paralizeze acțiunea si inițiativele individuale pe termen scurt si mediu.

GUVERNUL

• Jumătate (50%) apreciază performanța actuală a Guvernului. Dar avalansa de stiri negative si invocarea continuă a amenințărilor mari care ne asteaptă în perioada următoare produc neliniste, iar autoritățile sunt taxate pentru ceea ce nu fac bine dar si pentru ceea ce nu pot face bine.

REVENIREA

• Socul actual subminează si încrederea în viitor. Majoritatea (86%) cred că după ce trece epidemia, viața va fi dificilă multă vreme. Sentimentul sugerează că oamenii vor astepta mai mult de la stat decât de la succesul prin forțe proprii.

ECONOMIA

• Predomină convingerea că va creste numărul falimentelor (55%) si distrugerea locurilor de muncă (52%). Adică recesiune, care înseamnă spaime legate de subzistență si probabil un nou val de populism.

BANII

• Finanțele țării sunt percepute ca mai mult decât fragile. Majoritatea cred că vor creste inflația (67%) si Euro (61%)

CALITATEA VIEȚII

• În ansamblu, 54% cred că nivelul de viață va scădea, 31% că va rămâne la fel, iar 14% speră că o să crească. Sentimentul că viața se deteriorează are de obicei consecințe politice si electorale.

• Totusi, se conturează si o tendință pozitivă. Mai mult de o treime (36%) cred că haosul din sănătate va scădea. Oamenii încep să spere că încercările prin care trece sistemul de sănătate si măsurile întreprinse vor avea efecte sistemice pozitive pe termen lung.

JUSTIȚIA

• Aproape două treimi (59%) cred că infracționalitatea va creste în timp ce numai 8% cred că o să scadă. Procentele sugerează că majoritatea oamenilor trăiesc cu sentimentul că nu vor fi în siguranță. Un stres în plus care se adaugă la dificultățile vieții.

• Despre corupție, 90% au fie părerea că va rămâne la nivelul actual (adică mare), fie că va creste si mai mult.

STRATEGIA POST-CRIZĂ

• Oamenii cred că, după epidemie, Guvernul ar trebui să se ocupe cu prioritate de crearea de locuri de muncă (42%) si de sprijinirea firmelor românesti (35%). Încurajarea consumului prin eventuale stimulente financiare pare să aibă puțini adepți (8%), si probabil că stimularea consumului va fi si dificilă în contextul persistenței anxietății colective.

Vezi aici rezultatele integrale ale sondajului IRSOP (fisier pdf)