VIDEO Watchkeeper X – Drona militară din Armata Britanică ce ar putea ajunge să fie produsă în România pentru Armata Română
România vrea să dea circa 300 de milioane de euro pe mai multe sisteme de drone tactice pentru Armată, iar competiția pentru acest contract începe să prindă contur. Thales propune României drona tactică Watchkeeper X, dezvoltată din drona Hermes 450 al israelienilor de la Elbit conform specificațiilor armatei britanice. Reprezentanții Thales au explicat într-un interviu pentru HotNews.ro ce specificații-cheie are Watchkeeper X față de competitori și cum ar putea arăta cooperarea industrială astfel încât drona să fie produsă în țară.
- MApN a obținut în vara lui 2020 aprobarea în Parlament pentru achiziția a 7 sisteme tactic-operative de drone UAS clasa II, plus un pachet de suport logistic inițial. Contractul estimat de MApN ar urma să fie de circa 277 de milioane dolari plus TVA.
- Primii care s-au arătat interesați de acest contract au fost israelienii de la Elbit care au propus drona lor Hermes 450 pe care să o și producă în România. Detalii și video aici.
- Sistemul propus acum de Thales – Watchkeeper X – are la bază tocmai platforma Hermes 450 realizată de cei de la Elbit, același sistem pe care israelienii îl propun separat României. A fost însă dezvoltat și personalizat conform standardelor NATO și cerințelor aspecifice ale armatei britanice și e e un produs al unui joint-venture între Thales și Elbit.
Cristian Sfichi, director Aerospace Defence & Security în cadrul Thales România, a explicat pentru HotNews.ro că sistemul Watchkeeper vine însă cu câteva modificări și îmbunătățiri ce au fost dezvoltate conform standardelor NATO și cerințelor specifice ale armatei britanice și care ar fi plusuri față de alți competitori de pe piață:
– Este capabilă să decoleze și să aterizeze automat și poate opera și de pe piste neamenajate (ex. de iarbă sau nisip)
– Este dotată cu două tipuri de senzori: senzori multispectrali (electro-optici și infraroșu), dar și un radar ce acoperă o zonă de 100 de kilometri și poate detecta, identifica și supraveghea ținte în mișcare.
– Este capabilă să opereze în toate condițiile meteo și în toate anotimpurile, având un sistem propriu de degivraj.
– Are sisteme de comunicații NATO criptate și poate opera în zone ostile și cu un grad mare de bruiaj, inclusiv unde semnalul GPS nu există.
– Are certificare pentru a zbura în spații aeriene nesegregate, adică spații aeriene deschise tuturor modalităților de transport aerian civil și unde sisteme aeronautice cu și fără echipaj pot opera în același timp.
–
„Watchkeeper este un sistem fără pilot tactic, de categoria a doua, cu o autonomie de zbor de 16 ore, cu o viteză de zbor de aproximativ 200 de kilometri pe oră. E un sistem care a fost dezvoltat primordial pentru activități de ISR – Intelligence, Surveillance and Reconnaissance. A acționat și în teatre de operațiuni precum Irak și Afganistan, iar mai recent în Mali. Are peste 105 mii de ore de zbor, iar decolarea și aterizarea poate fi făcută în mod automat”, a declarat Cristian Sfichi de la Thales România pentru HotNews.ro.
Potrivit acestuia, sistemul a fost proiectat să funcționeze în toate condițiile atmosferice.
„Are un sistem de degivrare performant care îi permite să zboare în toate anotimpurile și pe toate continentele”, spune Sfichi.
În plus, reprezentantul Thales spune că WatchkeeperX a fost gândit să opereze în medii puternic ostile.
„Are sisteme de comunicații criptate, are toate sistemele de siguranță, de identificare amic-inamic în conformitate cu standardele NATO. Este foarte rezilient, poate să zboare în medii ostile, în medii în care activitățile de bruiaj sunt semnificative, chiar și acolo unde nu există semnal GPS”, detaliază Sfichi.
Potrivit acestuia, la proiectarea Whatchkeeper au fost aplicate toate cerințele armatei britanice, printre care și necesitatea ca sistemul să poată să decoleze și să aterizeze de pe piste neamanejate, de iarbă sau din zone neamenajate ca aeroport.
„Are și posibilitatea de aterizare și decolare automată – Automated Take-off and landing – este un sistem care permite preluarea sarcinilor de aterizare și decolare de la pilotul care se află la distanță. Este făcut printr-un soft foarte complex, dezvoltat la cerința armatei britanice, luând în considerare toate aspectele specifice de la acel moment – că e ceață, că nu e vizibilitate, că plouă, că bate vântul, că sunt -10 grade – sistemul ajustează toți parametri pentru a ateriza sau decola în condiții de maximă siguranță”, explică Sfichi.
Reprezentantul Thales mai subliniază și că sistemul Watchkeeper este deja certificat pentru a opera în spațiul aerian nesegregat, adică spațiul aerian deschis tuturor modalităților de transport aerian civil.
„Este certificat conform STANAG 4671, este standardul care echivalează cu standardele din aviația civilă CS23 privind zborul în zone nesegregate, în zone civile nesegregate. Watchkeeper X este unicul sistem tactic care are autorizări de zbor din partea UK MAA, Military Aviation Authority”, spune Sfichi.
Directorul din Thales mai punctează și că drona dezvoltată pentru armata britanică mai beneficiază de un avantaj față de alte drone din clasa sa: tipurile de senzori deja montați pe platformă.
„În primul rând are o gamă de senzori multispectrali, electro-optici și infraroșu, dar ceea ce-l face cu adevărat deosebit este radarul iMaster de la Thales – un synthetic aperture radar care permite supravegherea unei zone de 100 de kilometri în jurul senzorului în așa fel încât să poți să identifici și să urmărești ținte în mișcare. Prin cei doi senzori îți poți desfășura misiunea principală de colectare de informații și de supraveghere în orice condiții. Chiar dacă e ceață sau ploaie și senzorul electro-optic nu funcționează, radarul iMaster preia informațiile relevante care după sunt diseminate factorilor de decizie”, explică Sfichi.
Potrivit acestuia, dacă România ar alege soluția Watchkeeper X, ar avea la cheie un produs deja dezvoltat pentru o gamă largă de misiuni și standardizat NATO, fără a fi nevoită să cheltuiască bani în plus pe diferite soluții sau sisteme personalizate.
„Ar beneficia de experiența și activitățile de cercetare-dezvoltare efectuate de către un consorțiu foarte mare de companii din industria britanică. După o perioadă îndelungată de personalizare și după cheltuirea unor sume semnificative – între 300 și 400 de milioane de lire – a fost dezvoltat acest sistem care să răspundă cerințelor armatei britanice. Asta înseamnă în termeni reali că este un produs dezvoltat, care răspunde în totalitate cerințelor NATO, care a fost omologat și care permite României ca din secunda doi să înceapă operarea unui astfel de sistem care să fie integrat. Va transforma România într-un furnizor de informații ISR, nu doar într-un beneficiar”, spune Sfichi.
Chiar dacă misiunile principale pentru o dronă tactică precum Watchkeeper X rămân cele de ISR, acesta poate fi personalizat și pentru alte tipuri de misiuni, inclusiv misiuni directe de luptă.
„În cadrul Thales avem o soluție care poate fi adaptată pentru misiuni de război electronic, de cercetare în domeniului spectrului electro-magnetic. În final, Watchkeeper poate acroșa și vectori de armament. Poate să facă activități de supraveghere, de identificare a țintelor, activități de distrugere a țintelor sau activități de transmitere a informaților către alți utilizatori, aerieni sau navali sau așa mai departe”, explică directorul din Thales România.
„Frumusețea sistemelor moderne, și a luI Watchkeeper în special, este că are o arhitectură deschisă. Ceea ce înseamnă că dezvoltarea lui nu s-a oprit aici și integrarea de noi echipamente, de noi senzori, va permite ca el să funcționeze câteva zeci de ani de acum, încolo păstrându-și în același timp avantajul tehnologic față de alți competitori„, detaliază Cristian Sfichi.
Linie de asamblare în România, componente produse la firme românești precum Romaero, IAR sau Aerostar
Cât privește cooperarea industrială, reprezentantul Thales România spune că, dacă Armata o va alege, drona Watchkeeper va fi asamblată și personalizată în România, iar mai multe componente vor fi produse local, în cadrul mai multor firme din industria de apărare din țară.
„Înseamnă transfer de tehnologie în ceea ce privește linia de asamblare, înseamnă contracte cu companii din industria aero-spațială pentru producția de componente. Mă refer nu doar la partea de cablaj care se face deja în România, ci și la componente de aerostructuri cum ar fi cele din fibră de carbon. Noi am inițiat deja discuții cu Romaero și IAR Brașov, au autoclave și în trecut au produs astfel de componente. Pe partea de hidraulică am deschis discuții cu partenerii de la Aerostar. Nu în ultimul rând colaborăm și cu Institutul Național de Cercetări în domeniul Aerospațial (INCAS) care ne va ajuta în a personaliza un astfel de sistem conform cerințelor Armatei Române”, spune Sfichi.
„Colaborarea cu industria românească va ajuta semnificativ la livrarea unui sistem produs în România, asamblat în România, testat în România și chiar personalizat în România”, potrivit directorului din cadrul Thales România.
Vezi și:
INTERVIURILE HotNews.ro