Sari direct la conținut

​ANALIZĂ Tunuri, fregate și corvete: Franța vinde în Europa / Ambiția lui Macron / S-ar putea repeta „scenariul australian” în România?

HotNews.ro
Corveta Gowind 2500, configuratia probabila pentru Romania, Foto: Hotnews
Corveta Gowind 2500, configuratia probabila pentru Romania, Foto: Hotnews

De la Grecia la Republica Cehă printr-un nou acord în așteptare cu România, Franța continuă să-și țeasă cadrul de apărare european. Un sistem de parteneriate comerciale și strategice care indică două traiectorii ale politicii Elysée-ului pe Vechiul Continent: construirea alianțelor, realizarea lor prin vânzarea sistemelor lor de arme, nave și avioane.

După vestea acordului semnat cu Atena pentru vânzarea a trei fregate și speranța reluării vânzării corvettelor pentru Marina elenă, Parisul a dat între timp o altă lovitură. Mai puțin important ca lovitură financiară, dar important pentru a înțelege cum vânzarea armelor franceze în Europa nu se oprește, scrie Insideover.it.

De fapt, ministerul ceh al apărării a dat undă verde achiziționării a 52 de obuziere autopropulsate Caesar de la Nexter Systems. Acordul, în valoare de aproximativ 335 milioane de euro (și mult mai mare decât acordul inițial), va servi Cehiei pentru a înlocui actuala Dana, acum învechită. Praga, așa cum a raportat Agenzia Nova, a promis, de asemenea, NATO să formeze o brigadă specială de artilerie până în 2026 datorită acestor noi mijloace puse la dispoziția artileriei.

S-ar putea repeta „scenariul australian” în România? Franța crede că nu

Naval Group este constructorul care a câștigat contractul pentru construirea celor patru corvete multifuncționale în România, contract încă nesemnat pentru că mai sunt contestații depuse în justiție.

Programul corvetelor trenează deja de ani de zile, iar față de oferta francezilor de a construi corvetele la șantierul naval Constanța, șantier pe care nu îl deține, există unele dubii că ar putea respectat graficul foarte strâns de livrare al navelor.

În plus în ultimii ani s-a consemnat o apropiere din ce în ce mai puternică a României de SUA în materie de achiziții militare directe – chiar recent a fost semnată o înțelegere Guvern-la-Guvern pentru rachete antinavă americane, diferite de cele din oferta francezilor pe corvete.

La mijloc însă rămâne nevoia stringentă de nave noi pentru Forțele Navale Române la Marea Neagră, nevoie usturătoare încă dinainte de 2015 și care, între timp, a devenit critică (Generalul american Ben Hodges: Rușii ar putea decide să lanseze o invazie în România sau țările baltice).

Bucureștiul a fost convins să continue acordul cu francezii pentru patru corvete Gowind 2500 după ce Dutch Damen pierduse contractul, scrie Insideover.it.

Decizia Curții de Apel București din luna iulie prin care contestația grupului naval Damen împotriva atribuirii contractului de circa 1,2 miliarde de euro pentru cele patru corvete către asocierea dintre Naval Group şi Santierul Naval Constanţa a fost respinsă definitiv este „un pas major în clarificarea aspectelor legale referitoare la achiziția corvetelor multifuncționale”, anunță MApN.

Cu toate acestea, ministerul precizează că pe rolul instanțelor mai sunt încă trei contestații depuse de Damen care mai sunt de judecat.

Scopul acestui program de înzestrare este achiziția a patru corvete multifuncționale pentru Forțele Navale și achiziția de muniții și a suportului logistic inițial aferent navelor (pentru primii doi ani de la livrarea fiecărei nave), detaliază MApN.

Corvetele vor fi capabile să execute misiuni în următoarele domenii de luptă: AAW (lupta împotriva amenințărilor aeriene), ASuW (lupta împotriva navelor de suprafață), ASW (lupta împotriva amenințărilor submarine), EW (război electronic), NGS (sprijin cu foc la litoral).

Construcția și dotarea navelor se va realiza într-un șantier naval din România. În cadrul operațiunilor compensatorii este inclus un program offset ce include modernizarea fregatelor T22R cu un sistem de luptă similar cu cel al corvetelor, program ce are ca scop investiţii în industria românească de apărare.

Tot în acest caz, ca și în Grecia, Italia a fost interesată de vânzarea propriilor unități.

Modul PSIM pe o corveta Gowind / Sursă: Naval Group

Modulul PSIM construit și gata de montat pe o navă lansată la apă / Sursă: HotNews.ro

Ce ne dezvăluie aceste noi acorduri franceze? Ambiția lui Macron și interesul Italiei

În primul rând, Parisul, mai ales după palma publică pe care a primit-o odată cu semnarea Aukus și încheierea acordului pentru vânzarea de submarine în Canberra, și-a folosit toate mijloacele pentru a încheia acorduri cu partenerii săi europeni.

Diplomația industrială și strategică franceză se adresează acum în special Europei. Pentru spiritul de răzbunare, desigur, dar și ca o alegere strategică precisă a politicii franceze pentru a se insera în apărarea continentului.

În plus, acest nou puternic impuls francez către vânzarea de arme și sisteme către țările europene trebuie de asemenea citit în termeni de autonomie strategică a UE anunțată tot timpul de Emmanuel Macron. O ambiție care pare să se traducă din ce în ce mai mult în aceea de a-și vinde propria tehnică militară către alte state, de a îmbogăți industria națională și de a încuraja parteneriate care se transformă inevitabil în alianțe militare și politice.

Companiile care, în acest moment, trebuie să pună la îndoială și Italia, care, în ciuda faptului că a cucerit piețe importante și a semnat acorduri avantajoase (gândiți-vă doar în sectorul naval al Statelor Unite, Egipt și Indonezia), este acum martoră la o revenire în masă a industriei franceze.

O chestiune care, dacă este importantă la nivel economic, cum ar fi comenzile ratate, este importantă și din punct de vedere politic și diplomatic, deoarece arată că Franța, în ciuda unor obstacole importante, încearcă să ajungă în top. Și să facă acest lucru în detrimentul industriei italiene.

Avertismentul din Grecia, în care presiunile politice ar putea – potrivit experților – să fi influențat alegerile tehnice preferând Parisul față de Roma, este un mesaj care trebuie înțeles în întregime.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro