Sari direct la conținut

VIDEO Reacția NATO la pericolul din Marea Neagră: Imagini de pe vânătorul de mine M270, cea mai nouă navă din Flota României

HotNews.ro
Militar pe vânătorul de mine M270 "Sublocotenent Ion Ghiculescu", Foto: Adi Iacob / HotNews
Militar pe vânătorul de mine M270 "Sublocotenent Ion Ghiculescu", Foto: Adi Iacob / HotNews

Peste 2.200 de militari, dintre care aproape 400 străini, s-au antrenat în ultimele două săptămâni în cadrul celui mai mare exercițiu NATO din Marea Neagră. HotNews.ro a participat la câteva dintre scenariile Sea Shield 24 de la bordul primului vânător de mine românesc M-270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”, cea mai nouă navă din Flota României.

De la începerea războiului în Ucraina, la 24 februarie 2022, în Marea Neagră au fost distruse 95 de mine marine, Forţele Navale Române intervenind de șase ori pentru distrugerea unei astfel de mine. Ultima oară, Forțele Navale Române au dezamorsat o mină marină care a fost descoperită de un pescar, la aproximativ patru kilometri de stațiunea Costinești, în luna martie a acestui an.

“De mai bine de doi ani pericolul este real. Minele în derivă au fost în număr foarte ridicat în Marea Neagră și în zona noastră. Luam foarte în serios, suntem într-o situație de alertă mai ridicată atunci când ne aflăm pe mare și mult mai atenți la ceea ce se întâmplă în jurul nostru”, a explicat Locotenent-comandor Mădălina Drăgan Ghigalău, selecţionată pentru comanda vânătorului de mine M271 „Căpitan Contantin Dumitrescu”.

Locotenent-comandor Mădălina Drăgan Ghigalău. Imagine: Adi Iacob / HotNews.ro

La exerițiul Sea Shield 2024, trupele s-au antrenat cu 135 de mijloace tehnice: 27 de nave maritime și fluviale, 17 aeronave și 91 de autovehicule și ambarcațiuni.

“Toate serialele, cum ar fi exerciții de detecție, clasificare, identificare și neutalizare a unui imitator de mină, cum ar fi respingerea acțiunilor asimetrice ale unor ambarcațiuni suspecte, posibil inamice, cum ar fi respingerea acțiunilor navelor de suprafață inamice sau respingere a acțiunilor forțelor aeriene inamice le executăm de fiecare dată când avem exerciții precum Sea Shield.

Pentru a ieși pe mare trebuie în primul rând să planificăm această ieșire. Planificarea în sine durează mai o perioadă mai îndelungată. Vorbim aici de zile, săptămâni, poate chiar luni. Pentru acest exercițiu – Sea Shield – care are o durată de 2 săptămâni, a trebuit să ne pregătim aproximativ două luni de zile”, explică locotenent-comandor Denis Giubernea, comandantul Vânătorului de mine M 270 Sublocotenent Ion Ghiculescu.

Locotenent-comandor Denis Giubernea. Imagine: Adi Iacob / HotNews.ro

Alături de România, la Sea Shield 24 participă 12 state aliate: Bulgaria, Franța, Georgia, Grecia, Italia, Marea Britanie, Moldova, Regatul Țărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Turcia și Statele Unite ale Americii.

Cât de rapid intervin militarii în cazul unei mine în derivă

Unul din exercițiile făcute de militari la Sea Shield a fost identificarea şi neutralizarea unui imitator de mină, această secvenţă fiind realizată de militarii scafandri EOD (Explosive Ordnance Disposal).

Scafandri EOD. Imagine: Adi Iacob / HotNews.ro

“Am avut două exerciții de executat. Un exercițiu de căutare și descoperire a minelor de fund folosind sonarul autonom Remus și un exercițiu de distrugere a unei mine în derivă folosind o încărcătură explozivă.

În momentul în care este raportat un incident, timpul nostru de reacție este foarte scurt. Ne prezentăm la unitate în maxim o oră și în funcție de distanța la care se află mina respectivă de locull de staționare – Portul Constanța – putem să ajungem într-un sfert de oră, cum a fost în cazul de la Eforie sau în câteva ore dacă este în largul Mării Negre”, a menționat căpitanul comandor Mihai Iordache, şeful secţiei Scanfadrii de luptă EOD.

Cum e construit vânătorul de mine M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”

Vânătorul de mine M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”, fost HMS Blyth în Marina Regală Britanică este una din cele două nave din clasa Sandown cumpărate din Marea Britanie. Deși e o navă second-hand, ea vine dotată cu tehnologie de ultimă generație și va deveni una din cele mai avansate, dar și cele mai noi din arsenalul marinei militare române.

Cele două nave vânătoare de mine modernizate – M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” și M271 „Căpitan Contantin Dumitrescu” – au fost cumpărate de România pentru circa 150 de milioane de euro.

Interiorul vânătorului de mine M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”. Imagine: Adi Iacob / HotNews.ro

“În primul rând, această navă are un sistem de propulsie hibrid, are și motoare electrice, motoare electrice nu fac zgomot. Așadar nivelul redus de zgomot, care tinde aproape spre zero, face ca această navă să fie aproape impenetrabilă și nedetictabilă de minele acustice.

Un alt element important este faptul că este construită din materiale amagnetice. Tot ce există la bord nu este fier. Sunt diferite aliaje. De exemplu, unde la alte nave există tablă, la noi este fibră de sticlă. Tot cea ce înseamnă bordaj este din fibră de sticlă. Înseamnă că noi putem să ne ferim de orice mină magnetică. Vorbim aici de mină de fund, mină ancorată sau mină în derivă” explică locotenent-comandor Denis Giubernea.

La bord, nava M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” se bazează pe trei sisteme cu care depistează, cataloghează și neutralizează minele:

  • sonarul Thales 2093 de mare definiție, în bandă largă și care operează la adâncimi variabile – considerat a fi „de ultimă generație”;
  • sistemul de management al luptei M-Cube, gândit special pentru operarea navelor tip vânător de mine și capabil de operarea sistemelor autonome;
  • sistemul de drone subacvatice telecomandate SeaFox care permit identificarea și neutralizarea de la distanță a minelor de suprafață și de adâncime.

Dronă subacvatică Remus. Imagine: Adi Iacob / HotNews.ro

“Nava vine cu un sistem nou, pe care noi nu l-am avut până acum. Mă refer aici la sistemul de luptă de vânătoare de mine. Este o nouă capabilitate în Forțele Navale Române, complementară cu dragajul.

Vânătoare de mine care pot executa detecție, clasificare, identificare și neutralizare, cu ajutorul sonarului de la bord. Acest sonar poate fi lăsat în apă până la 200m. Putem executa cercetarea contra minelor – subacvatic – până la o distanță de aproximativ 1.500m în fața navei, 600m în lățime și peste 200m sub sub apă.

La noi în Marea Neagră, în zona noastră de responsabilitate nu avem adâncimi mai maride 60-70m unde ar trebui să acționăm”, a spus locotenent-comandor Denis Giubernea.

Vânătoare de mine cu drone subacvatice

“Pentru partea de identificare și neutralizare folosim ori scafandri, ori sistemul de luptă SeaFox. Acesta este format din niște drone telecomandate. Primul tip este cel care pe care îl folosim pentru antrenament, al doilea este cel pe care îl folosim pentru identificarea propriu-zisă a obiectelor subacvatice, iar cel de-al treilea tip este cel pe care îl folosim pentru neutralizare.

Această dronă are o parte explozibilă la bord în momentul în care o trimitem către mină și atinge acea țintă se detonează automat sau pur și simplu telecomandat”, a spus locotenent-comandor Denis Giubernea.

Mine din Al Doilea Război Mondial găsite de vânătorul românesc

Militarii de la bordul M270 au observat pe fundul Mării Negre mai multe obiecte care ar putea fi mine din Al Doilea Război Mondial.

„Am detectat mine din Al Doilea Război Mondial care nu mai sunt active, care se mai află pe fundul Mării Negre şi pentru noi acest lucru este doar un prilej bun de antrenament.

Portul Constanța. Imagine: Adi Iacob / HotNews.ro

Inclusiv la acest exerciţiu am observat câteva obiecte, dacă nu mă înşel trei, care cu siguranţă vor fi identificate de scafandrii EOD ca fiind mine. Le folosim practic doar pentru antrenamentul operatorilor noştri pentru tehnica de la bord”, a precizat locotenent-comandor Denis Giubernea.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro