Turcia anunta ca nu va recunoaste diplomele absolventilor de la scolile lui Gulen din Romania si ca a anulat diplomele profesorilor care predau aici/ Cum i-a catalogat vicepremierul Turciei pe adversarii lui Erdogan

Vicepremierul Turciei, Veysi Kainak, a declarat, joi, la Constanta, ca se bucura de faptul ca cetatenii turci din Romania si-au retras copiii de la scolile finantate de Gulen, despre care a spus ca apartin de o „organizatie terorista”. Vicepremierul a anuntat ca saptamana trecuta s-a decis ca diplomele absolventilor din aceste scoli nu vor fi recunoscute in Turcia si ca a anaulat diplomele profesorilor care predau aici. Vysi Kainak, care i-a numit „zombie” pe simatizantii lui Gulen, a mai spus ca nici un pasaport al vreunui cetatean turc n-a fost anulat la Ambasada din Romania, cu precizarea ca masura se aplica doar in Turcia.

Clericul Fetullah Gulen, acuzat de premierul Erdogan ca a organizat tentativa de puci din 15 iulie, finanteaza mai multe scoli in Romania, fondate de catre organizatia „Lumina – Institutii de Invatamant”. Cea mai cunoscuta este International School of Bucharest (ISB) iar in tara functioneaza mai multe scoli „Spectrum”.

Vicepremierul Veysi Kainaksustine insa ca Turcia nu s-a amestecat in treburile interne ale niciunei tari atunci cand a fost ridicata problema inchiderii scolilor Lumina, ci ca a fost vorba de o avertizare si un sfat prietenesti: „Noi, bineinteles ca nu ne amestecam in treburile interne ale niciunei tari, bineinteles ca liderii tarilor respective actioneaza conform Constitutiei, dar as simti nevoia prieteneasca sa ii avertizam pe oamenii unei tari prietene si aliate si pe locuitorii acestei tari pe care ii consideram ca si fratii nostri despre cat de riscanta este aceasta organizatie. Organizatia mentionata bineinteles ca are si in Romania diverse fundatii sau asociatii. In intrevederile pe care le-am avut astazi am mentionat si acest lucru. In limba turca noi folosim des un proverb: Noi am avut de suferit, sa nu aveti si voi de suferit. Pentru ca noi am simtit pe pielea noastra ce s-a intamplat, pentru ca statul si democratia noastre au fost atacate, dorim doar sa avertizam ca sa nu se intample acelasi lucru si cu statele noastre prietene (…) Cu riscul sa ma repet, as dori sa mentionez inca o data ca aceste scoli, din pacate, sunt capabile sa dauneze tarilor in care exista, tarile noastre aliate si prietene, si ma simt nevoit sa va avertizez in acest sens„.

Vicepremierul a intarit ideea ca statul turc „nu a avut nicio pretentie specifica legata de aceste scoli” si ca oficialii turci doar au informat statele pe teritoriul carora functioneaza scolile guleniste „asa cum va informam si pe dumneavoastra, la nivel general”: „Intr-o parte din tarile in care exista aceste scoli s-au luat masuri, o parte au inchis aceste scoli, altele s-au transferat sub egida Fundatiei Maarif din Turcia. In alte tari, mai intai cetatenii nostri si apoi cetatenii tarilor respective si-au luat copiii de la scolile mentionate si i-au mutat la scolile de stat. Cu bucurie pot sa mentionez ca atat in Ungaria cat si in Romania cetatenii nostri, fratii nostri turci si-au mutat copiii de la aceste scoli. In vizitele pe care le-am efectuat in diverse tari, noi nu am avut nici o pretentie specifica legata de aceste scoli, am informat asa cum va informam si pe dumneavoastra, la nivel general„.

O explicatie pentru retragerea in masa, despre care vorbeste vicepremierul turc, de la scolile infiintate de Gulen, ar putea fi masura pe care Turcia a luat-o impotriva absolventilor scolilor respective: „O masura pe care am luat-o in acest sens ar fi ca saptamana trecuta am luat o decizie prin care diplomele absolventilor acestor scoli nu vor fi recunoscute in Turcia. Si de asemenea diplomele profesorilor care predau in aceste scoli au fost anulate. In incheiere as dori sa mentionez ca starea de urgenta din Turcia nu afecteaza nicidecum viata oamenilor de rand, aceasta stare de urgenta a fost instituita tocmai pentru a curata sistemul nostru de membrii acestor organizatii teroriste. De asmenea dorim sa scoatem din acest sistem scolile si fundatiile care apartin de aceasta organizatie terorista„.

Ulterior, vicepremierul a mai precizat: „Exista astfel de scoli in peste 160 de tari, iar diplomele elevilor care invata aici nu vor fi recunoscute in Turcia. Diplomele a 22.000 de profesori care apartin acestei grupari au fost anulate in Turcia si, de asemenea, profesorii care activeaza in strainatate si diplomele lor vor fi anulate, nu vor mai avea dreptul de practica”.

• Ce se intampla cu pasapoartele turcilor din Romania

Una dintre intrebarile jurnalistilor a facut referire la situatia si numarul cetatenilor turci de pe teritoriul Romaniei ale caror pasapoarte au fost anulate dupa 15 iulie si care nu mai pot parasi tara. Vicepremierul turc a precizat ca „toate masurile au fost luate in limita justitiei” si ca in Romania nu a fost anulat niciun pasaport apartinand vreunui cetatean turc: „Domnul ambasador este in dreapta mea in acest moment si pot sa va spun ca niciun pasaport nu a fost anulat in acest moment la Ambasada Turciei (din Romania, n.red.). Ceea ce pot sa va spun este ca cei care sunt considerati a fi vinovati sau sunt intrebari cu privire la faptul ca ar putea sa fie membri ai acestei organizatii care a atentat la democratia Turiei, pasapoartele acestora sunt luate ca o masura pentru normalizarea lucrurilor. Acestea se vor finaliza, bineinteles, printr-o decizie in justitie. Acest lucru se face pentru a-i impiedica pe acestia sa fuga in alte tari si daca tineti cont de faptul ca exista diplomati, exista oameni din Armata care, in acest moment, sunt de negasit, au fugit din tara, sunt sigur ca veti intelege de ce a fost luata aceasta masura„.

O afirmatie ambigua a fost cea referitoare la confiscarea averilor celor suspectati ca ar colabora cu FETO: „S-a mai luat o masura in ceea ce priveste confiscarea averilor celor care au participat la tentativa de puci in ideea de a-i proteja de fapt. Pentru ca daca ei vor fi declarati nevinovati vor primi totul inapoi”.

Vicepremierul turc a adancit discutia despre Fethulah Gulen care practica „un islam deviat” si simpatizantii acestuia pe care oficialul turc i-a numit „zombi” pentru ca „duc la indeplinire toate ordinele acestuia fara sa isi puna niciun semn de intrebare”: „Acest lider care promoveaza un islam deviat si reuseste sa isi controleze membri foarte bine este inca foarte influent adica reuseste sa controleze oameni de prestigiu precum generali, academicieni sau oameni religiosi. Acestia, pot spune ca, au fost transformati in niste zombi si duc la indeplinire toate ordinele acestuia fara sa-si puna niciun semn de intrebare. Pentru ca nu este de inteles faptul ca acele avioane care au fost cumparate din banii populatiei sa atace populatia la ordinele acestor generali„.

Oficialul turc a continuat discursul sau incercand sa explice si cum a reusit Gulen sa devina atat de influent pe teritoriul Turciei: „Aceasta organizatie care exista in Turcia de peste 40 de ani a reusit sa se organizeze destul de puternic, punandu-si oameni in pozitii cheie in Turcia in domeniul Justitiei, chiar si in Armata. A reusit sa ii puna pe acesti copii pe care i-a crescut de mici in pozitii foarte importante„.

In ce priveste relatiile politice si securitatea in zona Marii Negre, oficialul turc a dat asigurari ferme referitoare la „nivelul ridicat” al relatiilor politice dintre armata turca si cea romana, amintind si de colaborarea turco-romano-polona si cea mai recenta intalnire a celor trei aliati care a avut loc in Ankara: „Pot sa va sigur, de asemenea, relatiile politice si dintre armatele turca si romana sunt la un nivel ridicat si vor continua sa fie asa. Colaborarea noastra stransa din cadrul NATO va continua si ea de asemenea iar in ceea ce priveste asigurarea securitatii Marii Negre, Turcia va continua colaborarea cu Romania. De asemenea, colaborarea dintre Turcia, Polonia si Romania se va dezvolta si in viitor si ca demonstratie a sustinerii pe care aceste state le ofera Turciei, ultima intalnire a avut loc la Ankara”.

In perioada 7-8 septembrie 2016, vicepremierul turc Veysi Kaynak a efectuat o vizita de lucru in Romania in cadrul careia s-a intalnit cu Lazar Comanescu, ministrul de Externe al Romaniei, a participat la inaugurarea unei gradinite din Medgidia si a unui complex sportiv in Constanta, a vizitat Geamia Hunkiar si s-a intalnit cu oamenii de afaceri turci si reprezentantii unor ONG-uri.

Background. In 15 iulie 2016, in Turcia a avut loc o tentativa de lovitura de stat care s-a soldat cu moartea a 241 de civili si ranirea a peste 2000. Presedintele Tayyip Recep Erdogan, aflat in concediu pe litoralul turcesc, a cerut populatiei sa iasa in strada si sa-l sprijine. Puciul a esuat, iar Erdogan l-a acuzat pe Fethullah Gulen, principalul inamic al presedintelui turc, ca se afla in spatele evenimentelor din 15 iulie. Gulen se afla in exil in SUA, iar relatiile dintre SUA si Turcia s-au tensionat pornind de la problema extradarii predicatorului turc.

In perioada ce a urmat tentativei de lovitura de stat au fost arestate 26.000 de persoane provenind din mass-media, Justitie, Armata si Invatamant, suspectate ca ar fi simpatizanti sau colaboratori ai FETO, fara un proces prealabil. Alte zeci de mii au fost demise. Deciziile Guvernului turc au fost aspru criticate de liderii europeni care au condamnat masurile punitive luate in afara actului de justitie si in lipsa unor decizii judecatoresti.

Chiar in ziua conferintei de presa de la Constanta, in cadrul careia vicepremierul turc justifica actiunile Turciei de dupa 15 iulie, Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, reitera faptul ca Turcia „trebuie sa ofere dovezi clare in privinta participantilor la tentativa de lovitura de stat si sa evite vizarea profesorilor si jurnalistilor care doar au lucrat pentru firme asociate cu miscarea lui Gulen”, este declaratia oficialului european pentru Reuters, citata de Mediafax. Acesta a mai vorbit despre posibilele sanctiuni care ar putea fi aplicate Turciei de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Tot in aceeasi zi, sosit la Ankara, Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a salutat curajul poporului turc in episodul din 15 iulie si a calificat tentativa de lovitura de stat drept „un atac la adresa democratiei”, adaugand ca mentinerea unui stat turc puternic este esentiala, conform informatiilor AFP, citata de Agerpres: „Orice atac impotriva democratiei, in orice tara, indiferent care, este un atac la insusi fundamentul aliantei noastre. O Turcie puternica si democrata este esentiala pentru stabilitatea si securitatea Europei si a regiunii”, a afirmat Jens Stoltenberg la finalul intrevederii cu presedintele turc, Recep Tayyip Erdogan.