Raluca Prună, despre legea recursului compensatoriu: În varianta iniţială ar fi ieşit din închisori 1.700 de deţinuţi, acum sunt eliberați peste 11.000
Legea recursului compensatoriu poate fi abrogată, dar o asemenea măsură va avea efecte numai pentru viitor, afirmă fostul ministru tehnocrat al Justiţiei, Raluca Prună. Ea îi răspunde premierului Viorica Dăncilă pe tema acestei legi, ce a scos din închisori condamnați pentru crime, violuri și tâlhării ce au recidivat, și spune că actul normativ inițiat de guvernul tehnocrat a fost modificat astfel încât condiţiile de eliberare au devenit mult mai flexibile. În varianta iniţială a legii, ar fi ieşit din pușcării aproximativ 1.700 de deținuți, iar acum sunt eliberați înainte de termen peste 11.000.
Raluca Prună a comentat, la RFI, declarația premierului Viorica Dăncilă pe tema legii recursului compensatoriu: „Declaraţia mi se pare în primul rând lipsită de o asumare a responsabilităţii. Premierul Dăncilă face parte dintr-un Guvern susţinut de coaliţia PSD-ALDE şi realitatea este că această coaliţie PSD-ALDE, prin Guvernul său Grindeanu, a adoptat acest proiect de lege, l-a trimis în Parlament şi după aceea a urmat calea parlamentară (…). În Parlament, proiectul acesta de lege a fost modificat de aşa natură, s-au modificat condiţiile şi s-au făcut mult mai flexibile”.
Fostul ministru precizează că în varianta iniţială ar fi ieşit din închisori aproximativ 1.700 de deținuți, iar acum sunt eliberați înainte de termen peste 11.000.
„Legea recursului compensatoriu nu face distincţie între infracţiuni”
Întrebată de ce au beneficiat de legea recursului compensatoriu şi deţinuţii care au comis infracţiuni cu violenţă, Raluca Prună a explicat: „Legea nu distingea, nici în varianta iniţială, nici în varianta adoptată nu se făcea vreo distincţie în funcţie de infracţiuni şi vă explic şi de ce, că poate nu este uşor de înţeles de ce infracţiunile cu violenţă nu au fost exceptate. Legea aceasta a fost iniţiată ca urmare a unei obligaţii pe care România o are în urma numeroaselor condamnări la CEDO, pentru condiţii precare de detenţie. Condamnările acestea s-au pronunţat de Curte în situaţii individuale, indiferent de infracţiunea pe care o săvârşise persoana care s-a plâns la Curte. Şi atunci, în aplicarea unei măsuri compensatorii, proiectul de lege trebuie să se adreseze tuturor. Condiţia de precaritate nu ţine seama, în opinia Curţii, de infracţiunea pentru care persoana este condamnată. Deci răspunsul este: nu se distinge între infracţiuni”.
Fostul ministru tehnocrat al Justiţiei spune că efectele legii recursului compensatoriu sunt devastatoare.
„Haideţi să ne uităm instituţional, să vedem cine a adoptat acest proiect de lege şi răspunsul este Parlamentul. Mai mult decât atât, a existat o obiecţie de neconstituţionalitate a acestei legi şi legea a mers inclusiv la CCR, care constată că este constituţională (…). Nu discutăm de vinovăţii aici, discutăm de efecte şi efectele sunt devastatoare, au un puternic impact emoţional”.
Ea a spus că poate fi luată o măsură care să abroge această lege, însă va avea efecte numai pentru viitor.
„Legal vorbind, se poate iniţia fie o măsură care să abroge această lege, însă trebuie să ştim că dacă legea aceasta va fi abrogată pentru persoanele care se află astăzi în închisoare, în executarea unei pedepse, indiferent de abrogarea legii, pentru că legea aceasta a recursului compensatoriu este o lege de drept penal substanţial, va continua să li se aplice această lege, ca pe principiul legii penale mai blânde. Deci se poate face abrogarea, care va avea efecte numai pentru viitor (…), se poate modifica această lege. Deci efectele pot fi controlate numai pentru viitor. Ce este bine să reţinem este că legea aceasta a fost modificată într-un mod fundamental, produce nişte efecte pe care nu le putem corecta. Nu există măsură astăzi pe care s-o adoptăm şi care să ne facă să revenim la punctul zero”.
Cu legea recursului compensatoriu adoptată de majoritatea PSD-ALDE, premierul Viorica Dăncilă dă vina tot pe Guvernul Cioloș, susținând că actul normativ a fost inițiat de acesta, nefiind „o decizie inspirată”.
„După cum stiți, această lege a recursului compensatoriu a fost inițiată de Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș și cred că nu a fost o decizie inspirată la acel moment. (…) Mâine am să mă întâlnesc cu ministrul Justiției tocmai pentru a lua o decizie, pentru a vedea care au fost efectele acestei legi, astfel încât decizia noastră să reflecte realitatea în România și lucrurile care s-au întâmplat să nu mai aibă loc. Nu pot să vin în acest moment cu o decizie până nu vorbesc cu cei în domeniu”, a declarat Dăncilă.
Legea recursului compensatoriu a fost votată pe 9 mai 2017, de Camera Deputaților, decizională, cu 175 de voturi „pentru”, din partea PSD, ALDE, UDMR și minorități, și 85 „împotrivă”, de la PNL și USR. Forma ajunsă în Parlament a fost modificată substanțial de către actuala coaliție la putere.
INTERVIURILE HotNews.ro