Dănileț: O decizie CEDO din 2011 spune că, indiferent dacă o structură judiciară a statului e declarată neconstituțională, asta nu înseamnă că trebuie redeschise cauzele hotărâte definitiv

Judecătorul Cristi Dănileț prezintă pe pagina sa de Facebook o decizie dată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în 2011, care „spune cam așa: chiar dacă Curtea Constituțională constată ca nefiind constituțională o structură judiciară a statului (era vorba de o instanță specială de luptă împotriva corupției și crimei organizate), asta nu înseamnă că trebuie redeschise cauzele hotărâte definitiv”.

Astfel, arată Dănileț, „cel judecat de curtea specială trebuie să demonstreze că e o neregulă cu fiecare judecător din complet în parte, care afectează independența și imparțialitatea acestuia”.

Decizia CEDO prezentată de judecătorul Dănileț a fost dată în iunie 2011, în cazul Fruni v. Slovakia.

În acest caz, petiționarul a reclamat în primul rând faptul că instanța care l-a judecat și condamnat (o Curte specială) nu oferea garanțiile unui tribunal independent și imparțial, înființat prin lege, și că arestul preventiv dinainte de proces a fost prea lung.

Decizia CEDO amintește că, în 2009, Curtea Constituțională din Slovacia a declarat neconstituționale dispozițiile legale în baza cărora a fost înființată această Curte Specială. Dar, în același timp, Curtea Constituțională a stabilit că decizia sa nu oferă temei pentru redeschiderea cazurilor încheiate prin hotărâri definitive date de Curtea Specială.

Instanța constituțională a explicat, de altfel, în motivarea deciziei sale că aceasta nu are niciun impact asupra hotărârilor definitive ale Curții Speciale, întrucât aceasta a vizat statutul instituțional al Curții Speciale în cadrul sistemului judiciar, fără niciun efect asupra prevederilor legale care au stat la baza hotărârilor judecătorești.

Mai mult, CEDO concluzionează că rațiunile din decizia Curții Constituționale slovace nu aveau legătură cu independența magistraților care l-au judecat pe reclamant, iar reclamantul nu a dovedit că în cazul său instanța care l-a condamnat nu a fost independentă.

Prin urmare, spune CEDO, dacă un tribunal constituțional declară neconstituțională compunerea unei instanțe pentru alte motive decât independența sau imparțialitatea judecătorilor, celor care au fost judecați de aceste instanțe neconstituționale nu le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.

Amintim că ministrul Justiției a vorbit de mai multe ori în ultimele luni despre adoptarea unei Ordonanțe de Urgență în baza căreia cei care au fost condamnați definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite, din 2014 până acum, să poată face recurs în anulare. Tudorel Toader spunea că, în cazul în care va fi emisă OUG pentru rejudecarea proceselor, vor fi revizuite toate soluțiile completelor de 5 judecători de la ÎCCJ, chiar și cele în care au fost pronunțate soluții de achitare. Contestația în anulare în privința achitărilor poate fi făcută de procuror.

Citește și: Forumul Judecătorilor publică o decizie CEDO care nu ar justifica ordonanța privind contestația în anulare