Șeful CNCD, Asztalos Csaba: Vinieta de acces în București, în condițiile prezentate de Primărie, este discriminatorie, nelegală

Șeful Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, susține că vinieta de acces în București, așa cum a fost prezentată de Primărie, este discriminatorie. „O vinietă pentru reducerea poluării poate fi impusă legal în funcție de gradul de poluare al autovehiculului și nu pe criteriul județului în care este înmatriculat un autovehicul”, precizează el.

Analiza șefului CNCD, Asztalos Csaba:

„Orice restricție sau condiție trebuie să îndeplinească un test al justificării, care se compune din trei trepte:

1. orice restricție sau condiție trebuie să urmărească atingerea unui scop legitim;
2. metoda de atingere a scopului legitim trebuie să fie una adecvată și necesară, adică să nu existe alte căi mai potrivite de atingere a scopului legitim;
3. și proporțională cu scopul urmărit.

Aplicând această schemă de analiză, pentru cazul vinietei de acces în București pentru autovehicule, constatăm următoarele:

vinieta de acces în București urmărește un scop legitim: micșorarea poluării mediului și a aglomerării traficului din Capitală. În acest sens, România a primit nenumărate avertizări din partea Comisiei Europene pentru calitatea aerului și a mediului din București;
metoda de atingere a scopului legitim nu este una adecvată și necesară. În primul rând, criteriul de impunere a vinietei de acces în București este cel al județului în care a fost înmatriculat autovehiculul: plătesc vinietă de acces în Capitală toate autoturismele care nu sunt înmatriculate în București și județul Ilfov. Este lesne de observat, că această metodă, acest criteriu nu are nicio legătură cu scopul legitim urmărit: micșorarea poluării și a aglomerației traficului în Capitală. Autorul propunerii nu vine cu nicio statistică prin care să demonstreze că autovehiculele înmatriculate în afara Bucureștiului și a județului Ilfov sunt sursa majoră de poluare a Capitalei. Nu știu de ce am o presimțire că sursa principală, substanțială de poluare în Capitală provine de la autovehiculele înmatriculate tocmai în București și Ilfov.

Criteriul relevant în atingerea scopului legitim urmărit în acest caz este gradul de poluare al autovehiculelor și gradul de aglomerare a unor zone din București.

Astfel, o vinietă pentru reducerea poluării poate fi impusă legal în funcție de gradul de poluare al autovehiculului și nu pe criteriul județului în care este înmatriculat un autovehicul.

Mai precis: introducem o vinietă de acces în Capitală pentru toate autovehiculele (indiferent unde sunt înmatriculate). Putem să justificăm introducerea unei viniete de acces în Capitală doar pentru autovehiculele care sunt sub EURO 5 (indiferent unde sunt înmatriculate). Mai mult, din anul X interzicem circulația în Capitală a autovehiculelor cu motor diesel (indiferent unde sunt înmatriculate), cum de altfel s-a întâmplat în multe orașe din Germania. De ce? Pentru că motoarele diesel au un grad ridicat de poluare!

De asemenea, putem să impunem restricții pentru anumite zone din urbe, pe care le măsurăm ca fiind extrem de aglomerate și poluate (există scop legitim), cum ar fi zonele centrale. Aceste zone pot să devină pietonale sau putem să impunem o taxă pentru toate autovehiculele (indiferent unde sunt înmatriculate), dacă doresc să traverseze zone centrale aglomerate. În aceste zone putem interzice accesul autovehiculelor sub EURO 4.

pentru ca aceste măsuri să fie proporționale cu scopul urmărit autorul lor trebuie să analizeze de la caz existența scopului legitim și a efectelor măsurilor adoptate, pentru a evita decizii disproporționate.

În altă ordine de idei, o vinietă de antipoluare pentru autovehicule (indiferent de proveniență: intern sau extern) în funcție de gradul de poluare, impus la nivel național, ar fi fost metoda adecvată de prevenire a procesului prin care România a devenit un cimitir al autovehiculelor poluante din Vest. Metoda este simplă și nediscriminatorie: poluezi mai mult – plătești mai mult, indiferent de locul înmatriculării autovehiculului. Dar nu, România a insistat cu prima taxă de înmatriculare!

O altă metodă complementară ar fi interzicerea circulării autovehiculelor care nu au minim EURO 4. A tuturor autovehiculelor, indiferent că sunt deja înmatriculate în România sau urmează a fi aduse din Vest. Aceste măsuri nu sunt discriminatorii, pentru că se aplică în mod unitar tuturor, urmăresc un scop legitim, metoda este una adecvată și necesară și proporțională cu scopul urmărit!

Toate aceste măsuri ar conduce și la reînnoirea parcului auto din România, concomitent cu reducerea poluării mediului înconjurător.

Desigur, aceste măsuri mai trebuie însoțite și de îmbunătățirea transportului local și între localități, de crearea infrastructurii pentru utilizarea bicicletelor și trotinetelor.

În concluzie, vinieta de acces în București, în condițiile prezentate de Primăria Capitalei, este discriminatorie, deci nelegală, pentru că nu se fundamentează pe criteriul taxării gradului de poluare a unui autovehicul sau pe interzicerea, taxarea accesului în zonele centrale poluate și aglomerate, ci pe criteriul județului în care a fost înmatriculat autovehiculul, criteriul nerelevant din punctul de vedere a scopului legitim urmărit: al micșorării poluării din Capitală.

Recomand Direcției juridice din Primăria Capitalei spețele legate de taxa de barieră de la Mamaia, respectiv taxa de acces Sinaia.

Personal susțin orice măsură de reducere a poluării care are ca și criteriu de restricție sau condiționare gradul de poluare a autovehiculului!”

Șeful CNCD, Asztalos Csaba: Vinieta de acces în București, în condițiile prezentate de Primărie, este discriminatorie, nelegală

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”