Liviu Dragnea contestă, din Penitenciarul Rahova, decizia de condamnare la trei ani și jumătate de închisoare / A trimis documentele prin poștă

Fostul lider al PSD Liviu Dragnea, încarcerat din luna mai la Penitenciarul Rahova, contestă printr-o cale extraordinară de atac decizia definitivă a instanței supreme, care l-a condamnat la trei ani și jumătate de închisoare pentru trafic de influență în dosarul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman (DGASPC). Avocata Flavia Teodosiu a declarat pentru HotNews.ro că Liviu Dragnea „s-a ocupat personal de depunerea acestei contestații”, pe care, cel mai probabil, a trimis-o prin poștă.

„Domnul Liviu Dragnea s-a ocupat personal de depunerea acestei contestații. Cel mai probabil, a trimis prin poștă documentele la Înalta Curte. Deocamdată, așteptăm termenul de judecată”, a declarat avocata Flavia Teodosiu.

Potrivit portalului instanței supreme, contestația în anulare a fost depusă joi. Termenul de judecată a fost stabilit pentru 11 decembrie.

Surse din dosar au explicat pentru HotNews.ro că avocații fostului lider al PSD contestă modalitatea de constituire a completului de 5 judecători de la instanța supremă care l-a condamnat pe Liviu Dragnea. Mai exact, se invocă faptul că acest complet a fost constituit prin hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii și ale colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție care nu au fost făcute publice, nefiind publicate în Monitorul Oficial.

Este folosit practic același tip de argumente juridice invocate de judecătoarea Camelia Bogdan la Curtea de Apel București, unde aceasta a obținut anularea hotărârii din 2018 a Secţiei pentru judecători a CSM privind componenţa completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a hotărârilor colegiului de conducere al instanței supreme privind numărul şi tragerea la sorţi a completurilor de 5 judecători pentru anul 2019. Decizia Curții de Apel București nu este însă definitivă.

Adrian Toni Neacșu, fost membru CSM și avocatul Olguței Șefu, fosta directoare a DGASPC Teleorman, spunea, la momentul deciziei Curții de Apel București, că aceasta poate sta la baza contestațiilor în anulare în acest dosar.

Neacșu a declarat pentru HotNews.ro că urmează să formuleze și el contestație în anulare în cazul clientei sale, iar principalul argument este că instanța supremă nu se putea pronunța pe nelegalitatea completelor de 3 judecători nespecializate cât timp CCR era sesizată cu aceeași problemă, ICCJ fiind chiar parte a conflictului. „Practic, ICCJ s-a pronunțat în propria cauză, ceea ce face să putem invoca lipsa de imparțialitate a instanței”, a spus Neacșu.

Fostul lider al PSD Liviu Dragnea este încarcerat din 27 mai la Penitenciarul Rahova, unde execută trei ani și jumătate de închisoare în dosarul angajărilor fictive la Protecția Copilului Teleorman.

Procurorii susţin că Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, a procedat la menţinerea ilegală în posturi a celor două angajate – Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica. Potrivit DNA, cele două nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor de muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul Organizaţiei PSD Teleorman.

Procurorii afirmă că Liviu Dragnea a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman. Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.

La începutul acestei luni, Înalta Curte a publicat motivarea deciziei de condamnare în acest dosar, magistrații arătând că Liviu Dragnea a conceput întreaga activitate infracţională în legătură cu angajările fictive de la DGASPC Teleorman şi a dat declaraţii nesincere în instanţă.

Concluzia judecătorilor este că Liviu Dragnea avea un interes în menţinerea celor două angajate, Adriana Botorogeanu şi Anisa Stoica, în cadrul DGASPC Teleorman, pentru a putea fi remunerate de această instituţie, în condiţiile în care ele nu erau plătite pentru activitatea prestată la PSD Teleorman. Magistrații mai spun în motivare că este suficient cuantumul pedepsei de 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru fostul lider PSD, fiind proporțional în raport cu circumstanţele reale şi personale, asigurând realizarea scopurilor pedepsei, de coerciţie, prevenţie şi cel educativ și dându-i posibilitatea unei schimbări de atitudine.

Documentul instanţei supreme are aproape 700 de pagini, fiind foarte greu de citit, deoarece iniţialele inculpaţilor au fost înlocuite cu alte litere din alfabet. Decizia de a cenzura motivarea a fost luată în acord cu dispoziţiile din noul ghid pentru relaţia cu mass-media, elaborat de CSM.

Fostul lider al PSD mai are o condamnare definitivă de doi ani de închisoare cu suspendare, primită în aprilie 2016 în dosarul Referendumului.

De asemenea, Dragnea este urmărit penal în dosarul Tel Drum. DNA a anunțat în noiembrie 2017 că a început urmărirea penală împotriva lui Dragnea și a șefilor de la Tel Drum pentru constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privința acordării de contracte pentru reabilitarea de drumuri județene cu fonduri europene.

În 12 septembrie, Liviu Dragnea a fost scos pentru prima dată din penitenciar și dus la Tribunalul București, unde a fost audiat ca martor în procesul de corupție al fostului președinte al Camerei Deputaților Valeriu Zgonea.