Primul summit dedicat viitorului buget multianual al UE / Grupul frugalilor vs Prietenii coeziunii

Liderii europeni se reunesc joi la Bruxelles pentru o discuție care se anunță intensă asupra bugetului multianual al UE, în condițiile în care mai multe tabere se confruntă pentru a găsi o soluție la dispariția contribuției britanice după Brexit, relatează AFP.

Există o „tradiție” la Bruxelles: șefii de stat și de guvern au nevoie întotdeauna de două summituri pentru a ajunge la un acord asupra cadrului financiar multianual, după negocieri care intervin la fiecare șapte ani. Discuția este și mai complicată în acest an, în condițiile dispariției a 75 de miliarde de euro provocată de plecarea britanicilor, pentru următorul buget 2021-2027.

Comisia Europeană vrea să rupă cu această tradiție, în condițiile în care calendarul este strâns. La negocierile din 2013, liderii au ajuns la un acord în 8 februarie, iar procedura a fost complet finalizată la jumătatea lui decembrie. O adoptare tardivă care a dus la pierderea unui an (2014) în distribuția fondurilor europene.

În încercarea de a realiza un avans în dezbateri, președintele Consiliului European Charles Michel a anunțat vineri o propunere amendată dar, la fel ca tentativa de compromis a președinției finlandeze de la finalul anului trecut, cifrele nu au stârnit entuziasm.

Cu un stat membru în minus, UE trebuie să găsească un echilibru dificil între politicile sale tradiționale, coeziunea (destinată regiunilor mai puțin dezvoltate) și agricultura, și noile priorități pe care și le-a fixat, în special lupta împotriva schimbărilor climatice și afirmarea blocului comunitar pe scena geopolitică (securitate și apărare).

Grupul frugalilor

„Desigur, ne dorim o decizie, vrem un acord dar nu cu orice preț”, a reacționat luni ministrul francez Amélie de Montchalin, preocupată în special de soarta rezervată agricultorilor.

Franța, alături de alte 15 state membre, vrea să profite de plecarea Regatului Unite pentru a pune punct rabaturilor acordate pentru cinci țări (Germania, Danemarca, Olanda, Austria, Suedia) cu scopul de a le reduce contribuțiile naționale.

Aceste țări, cu excepția Germaniei, a cărei poziție este mai puțin strictă, sunt cele care reclamă un buget național limitat la 1% din venitul național brut european. Au primit numele de „cei patru frugali”.

Cea mai bogată țară europeană, Germania finanțează de una singură o cincime din bugetul european, o cotă care ar urma să urce la 25% în noul buget.

„Cei patru frugali argumentează foarte puternic pentru un buget mai mic și rabaturi, evident nu le vor putea avea pe ambele”, a afirmat un înalt oficial european.

În schimb, „prietenii coeziunii”, țările din Europa de sud, centrală și orientală, sunt îngrijorați de tăierile anunțate în politicile tradiționale, de care beneficiază.

Charles Michel propune ca bază de negociere un buget de 1.134 miliarde euro pentru 7 ani, respectiv cu 40 de miliarde în minus față de propunerea inițială a Comisiei.

„În raport cu ceea ce se cheltuie în prezent este o scădere, în raport cu ce plătesc statele este o majorare”, deoarece trebuie compensată „gaura” provocată de Brexit, a rezumat un înalt oficial european.

Președintele Consiliului a întărit ușor bugetele pentru politica de coeziune și PAC, chiar dacă cele două domenii acuză în continuare o scădere globală de 80 de miliarde în raport cu nivelele actuale.

De asemenea, a integrat cele 7,5 miliarde ale Fondului de tranziție propus de Comisia von der Leyen, bani destinați regiunilor cele mai afectate de tranziția energetică.