Nature, despre Laserul de la Măgurele: Acuzațiile de corupție învăluie proiectul imensului laser european din România

Cel mai mare institut științific din România, Insititutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară, se află acum în centrul unui scandal după demiterea directorului general Nicolae Zamfir. Institutul din apropierea Bucureștiului găzduiește cel mai puternic laser științific din lume – însă unii oameni de știință spun că managementul deficitar amenință instalația și proiectul, scrie celebra revistă Nature care dedică încă un articol dedicat situației de la ELI-NP.

În iulie, un sindicat reprezentând oamenii de știință de la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) de lângă București a depus o plângere de corupție împotriva directorului lor, Nicolae-Victor Zamfir.

Cercetătorii susțin că numirea lui Zamfir în funcția de director a fost ilegală. De asemenea, aceștia spun că a gestionat greșit institutul, perturbând activitatea științifică și proiectul de a construi laserul ca parte a inițiativei Uniunii Europene Extreme Light Infrastructure (ELI), care riscă să fie oprită din România.

În plângere, cercetătorii protestează împotriva extinderii în luna februarie a numirii lui Zamfir în calitate de șef al IFIN-HH de secretarul de stat pentru cercetare, Dragoș Ciuparu, timp de aproape încă patru ani. Ei spun că acest lucru este problematic, deoarece Zamfir are 68 de ani – trei ani peste limita de vârstă legală pentru un astfel de post de funcționar public. De asemenea, au depus plângere împotriva lui Ciuparu, acuzându-l de abuz în serviciu și susțin că Zamfir este complicat la abuz.

Cei doi au negat acuzațiile. Zamfir spune că limita de vârstă a ocupării funcției de conducere a fost stabilită numai după ce a fost numit inițial în 2004 și că prelungirea contractului său este în conformitate cu legile existente atunci când a semnat un contract anterior. „Aici, în România, oricine poate acuza pe oricine de orice”, spune Ciuparu.

Nicolae Zamfir a respins și acuzațiile de management deficitar. El a afirmat că Institutul Național pentru Fizică și Energie Nucleară este printre cele mai prestigioase din Europa și din întreaga lume. În timpul mandatului său de director preocuparea sa principală a fost să îmbunătățească mai multe colaborări pentru ca Institutul să facă parte din comunitatea științifică europeană și mondială- mai afirmă acesta.

Megalaserul

ELI este un mega-proiect UE de 875 milioane de euro (1 miliard de dolari SUA) care construiește trei lasere de cercetare de ultimă generație pentru a stimula știința în Europa Centrală și de Est. Celelalte două site-uri, din Ungaria și Republica Cehă, vor fi gata să-și ofere serviciile cercetătorilor din întreaga lume anul viitor.

Dar instalația românească, care se numește ELI-Nuclear Physics (ELI-NP) și este concepută pentru a efectua cercetări de ultimă oră în fotonica nucleară, a rămas întârziată din cauza problemelor cu o componentă cheie, sursa gamma / γ. Celelalte componente ale ELI-NP, două brațe laser cu o putere de 10 petawatt – cel mai puternic construit vreodată – sunt la termen.

În 2018, dezacordurile au izbucnit între Zamfir și EuroGammaS, consorțiul care construia sursa gamma. Zamfir a anulat contractul cu EuroGammaS, chiar dacă majoritatea componentelor au fost construite și a contractat Lyncean Technologies din Fremont, California, pentru a finaliza sursa, împingând finalizarea acestuia până în 2023. Instanțele din România deliberează cine ar trebui să plătească pentru lucrarea deja completat de EuroGammaS.

Întârzierea înseamnă că România a fost lăsată în afara următoarei faze cruciale a ELI: în luna mai, celelalte două țări nu au inclus România în cererea lor la Comisia Europeană pentru a forma un Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC) care va adăuga alți parteneri UE în cele din urmă, să guverneze ELI și să își împartă costurile operaționale, într-un mod similar modului în care o organizație administrativă internațională guvernează CERN, laboratorul de fizică a particulelor din Europa, lângă Geneva, Elveția.

Tensiunile cu personalul

Unii cercetători ai IFIN-HH spun că, în ultimele luni, Zamfir a luat o serie de decizii de personal și organizaționale care au deteriorat munca științifică și i-a îndepărtat pe colaboratorii internaționali, creând tensiuni între personal și conducere. În mai, 95 de oameni de știință IFIN-HH au semnat o scrisoare deschisă prin care a solicitat retragerea numirii sale.

De asemenea, semnatarii s-au plâns că, în aprilie, Zamfir a dizolvat consiliul științific al institutului, care este ales de personalul științific permanent. Zamfir spune că electoratul ar fi trebuit să includă și alt personal din institut. Extinderea contractului lui Zamfir a fost ultima picătură, spune Livius Trache, fost director științific la IFIN-HH.

În mai, Trache a scris o scrisoare către colaboratorii științifici ai IFIN-HH din alte țări, în care el descrie „un război între management și cercetătorii de la institut”. Scrisoarea critică stilul de conducere al lui Zamfir și se plânge de demiterea consiliului științific. Acesta subliniază valoarea ELI-NP, despre care spune că trebuie salvat de la un management necorespunzător.

La 24 iulie, Zamfir l-a concediat pe Trache de la IFIN-HH din cauza a ceea ce Zamfir a descris pentru Nature drept o „încălcare gravă a reglementărilor care interzice răspândirea de informații false despre institut”.

Colegii internaționali au sărit în apărarea lui Trache. Într-o scrisoare deschisă către ministrul științei și secretarului de stat pentru cercetări din 9 august, 66 de fizicieni din 16 țări îl descriu pe Trache drept un „lider cheie internațional în domeniul fizicii nucleare și astrofizicii” și au solicitat să fie reîncorporat la IFIN- HH.

Mai mult, oamenii de știință spun că în noiembrie anul trecut, Zamfir a întrerupt un acord de colaborare cu Institutul Laue-Langevin (ILL). Cercetătorii ILL spun că Zamfir a anulat un împrumut de detectori importanți menit să îmbunătățească eficiența unui nou instrument ILL pentru sondarea structurii nucleelor ​​atomice, chiar dacă a existat un acord între IFIN-HH și ILL pentru împrumutul lor.

Peste 30 de milioane de euro pe an reprezentând costurile funcționării laserului ar urma să plătească România dacă va fi exclusă din proiectul Extreme Light Infrastructure.

„Întregul nostru buget național pentru proiecte științifice competitive pentru următorii trei ani – de la fizică sau biologie la arte – este de doar 6 milioane de euro pe an pentru proiecte pentru cercetători seniori”, spune Octavian Micu, fizician la Institutul de Științe Spațiale din București. „Comparați acest lucru cu cei 30 de milioane de euro pe care România ar trebui să îi plătească anual pentru funcționarea ELI-NP dacă nu devine membru ERIC.”

„Suntem la timp cu toate celelalte facilități experimentale”, spune ELF-NP, spune Zamfir. El spune că singura excepție care este supusă amânării este componenta γ.

Un raport publicat la 14 iulie de Comitetul științific și tehnic internațional al consorțiului ELI (ISTAC) a declarat că un efort din 2018 al Comisiei Europene de a media disputa cu EuroGammaS privind sursa γ „a fost ignorat de România”. ISTAC a concluzionat că „managementul ELI-NP trebuie să demonstreze cooperarea de bună credință și capacitatea de a conduce o instalație internațională într-un mod transparent și verificabil”.

„Sperăm cu toții că ELI-NP va putea adera la ELI ERIC mai târziu, când toate problemele vor fi rezolvate”, spune președintele ISTAC Sandro de Silvestri, fizician la Universitatea Politehnică din Milano.

Comisia Europeană spune că dorește să vadă ELI-NP înapoi. Acesta a plătit ELI folosind fonduri structurale, care sunt rezervate de obicei pentru proiecte de infrastructură de bază în țările mai sărace ale UE și are o autoritate limitată asupra modului în care aceste proiecte sunt puse în aplicare. „Comisia cunoaște și monitorizează îndeaproape provocările de implementare ale proiectului ELI-Fizică nucleară și este în contact strâns cu toți partenerii ELI pentru a discuta calea de urmat”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.

• Laserul de la Măgurele. Ce s-a întâmplat de România nu a ajuns să fie inclusă în ERIC
• Nicolae Zamfir, directorul IFIN-HH, a fost înlocuit din funcție. Noul director interimar este Nicolae Mărginean
• Academia Română protestează contra demiterii directorului Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară
• Vești de pe frontul de la Măgurele. Șeful Departamentului de Fizică Nucleară a fost concediat pentru că ar fi denigrat conducerea

Reamintim:

• Există două scandaluri cât casa de mari, unul internațional, altul în cadrul institutului, care umbresc cel mai mare proiect de cercetare științifică din România, din toate timpurile, Laserul de la Măgurele. Articolul de mai jos vorbește despre scandalul extern și descrie pe scurt cum a ajuns România să nu facă parte – sperăm, deocamdată – din consorțiul ELI ERIC.

• Realist vorbind, faptul că România nu a fost inclusă în ERIC înseamnă că nu vom mai putea accesa proiecte europene de cercetare în domeniul laserilor, pentru că în mod firesc banii se vor duce la entitatea cea mai calificată să-i absoarbă, adică consorțiul făcut de Cehia și Ungaria. Laserul va trebui întreținut de statul român.

• Au apărut tot felul de scrisori de susținere bizare care indentifică proiectul Laserului cu persoana lui Nicolae Zamfir. Asta, în timp ce managementul lui Zamfir este din ce în ce mai contestat atât în mediile europene, cât și la el în Institut.
• Proiectul ELI-NP este foarte întârziat și curând își va pierde titlul de de cel mai puternic laser din lume, fără să fi produs vreun experiment important în această calitate.
• Felul cum a procedat guvernul PSD în ultimii ani în negocierile cu instituțiile europene și cu țările care compun ELI ERIC a știrbit dramatic reputația României.
• Pentru a aplica din nou la consorțiul european, România trebuie să se supună, la fel ca toate celelalte state, unor reguli de transparență și poltici de cercetare comune. Ceea ce se pare că nu prea a voit până acum.