Efectul fluturelui în piața materialelor de construcții și scumpirile preconizate în zona imobiliară
O economie globalizată poate oferi foarte multe oportunități de creștere pentru un business local, afacerile locale aavând piețe mai mari de desfacere, însă există și riscuri mari, mai ales când apare un eveniment ce lovește într-o piesă de domino și se produce un fenomen de tipul “efectul fluturelui”. Un astfel de eveniment a fost pandemia.
Economii globale legate într-un puzzle de tip domino
După ce lumea s-a obișnuit cu ideea de pandemie, țările și-au făcut planurile de redresare, iar unele sectoare afectate de criza sanitară au început să repornească ușor, ușor. Însă, pot apărea și evenimente neprevăzute ce afectează global toate business-urile care se bazează pe importuri și exporturi.
Așa cum vorbeam de efectul fluturelui, un astfel de fenomen s-a întâmplat la începutul anului, când criza containerelor din China a afectat economiile globale. Cererea pentru containere a devenit atât de mare, încât prețul lor a explodat, de la o medie de 2.000 de dolari pentru un container la finalul anului trecut, s-a ajuns până la prețuri de 8.000-12.000 de dolari per container, ducând astfel la blocaje ale mărfurilor și, evident, asemeni unui domino, la scumpiri ale unor produse.
Așa cum raporta Bloomberg această criză, Thailanda nu a putut să își transporte orezul, Canada mazărea, India zahărul, iar SUA nu au reușit să exporte soia. Iată cum o bătaie de aripă dintr-o parte a lumii a afectat, la nivel global, toate țările implicate în lanțul de exporturi-importuri.
Paradox de pandemie: scumpiri ale caselor și creșteri record pe segmentul locuințelor livrate
Sectorul construcțiilor a mers mai departe în plină criză sanitară. Conform datelor, doar în București au fost livrate cam 20.000 de imobile noi, stabilindu-se un nou record în ceea ce privește numărul de case și apartamente predate într-un an, urmând practic trendul ascendent din 2019. Așadar, putem afirma, la prima vedere, că pandemia a ocolit sectorul construcțiilor. Dar, din nou, amintim de efectul de domino și cum valul unei crize nu lovește unitar și în același timp peste tot.
Spuneam că e un paradox sectorul construcțiilor pentru că, la începutul pandemiei, când planau atât de multe incertitudini, specialiștii se așteptau ca piața imobiliară să sufere o contracție puternică. Și când necunoscutul plana asupra siguranței traiului de zi cu zi pentru mulți dintre noi, cum să nu le fi dat crezare?
Dar scumpirile nu au avut la bază doar cererea mare de locuințe, ci și creșterea prețului cu forța de muncă și a materialelor de construcții.
Incertitudine pentru 2021: noi scumpiri ale locuințelor sau o contracție?
Incertitudine, acesta ar putea fi cuvântul de ordine pentru 2021 când ne referim la industria construcțiilor. Pe de-o parte, cererea de locuințe pare că și-a pierdut din elan, totul alimentat de nesiguranța în ceea ce privește pandemia și încheierea ei. Pe de altă parte, în special în acest sector, companiile caută modalități de a-și reporni activitatea, în timp ce clienții profită de contextul actual pentru a-și investi mai bine economiile.
Care sunt informațiile de la “firul ierbii”
Prețurile pentru materialele de construcție au crescut cu până la 20%. Iar acest lucru o să se vadă în prețurile caselor și ale apartamentelor, experții imobiliari estimând scumpiri de până la 15% pentru 2021.
Conform informațiilor din piață, asistăm la majorări de 15% la ciment, 20-25% la cărămidă, aproximativ 30% la fier și 10% la vopseluri. Așadar, valul cauzat de pandemie abia acum atinge sectorul construcțiilor, în special în cazul materialelor din import.
Mai mult, creșterea salariului minim a dus la o majorare cu 25-30% a costului forței de muncă. În plus, lipsa muncitorilor calificați este încă o problemă pentru majoritatea constructoriilor români.
Volatilitatea dintre cursul leu-euro sau leu -dolar ar putea să contribuie și mai mult la creșterea prețurilor materialelor din import.
O altă componentă importantă, care o să se adauge la lista de incertitudini este Brexitul. Foarte multe companii românești care sunt active pe piața britanică vor avea noi piedici în derularea afacerilor. Chiar dacă există un acord comercial de cooperare între Marea Britanie și UE iar taxele vamale sunt zero pentru toate mărfurile, apar unele formalități vamale care vor fi consumatoare de timp și de resurse.
Deja mixul dintre Brexit și pandemie începe să își facă simțită prezența, astfel că exporturile din Marea Britanie către UE au scăzut cu 68% în ianuarie 2021, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Toate aceste lucruri vor contribui inevitabil la o creștere a prețurilor contrucțiilor.
Ce o să fie cu adevărat în 2021, nimeni nu se poate pronunța cu certitudine, dar un lucru este clar: piața se va autoregla, cererea se va întâlni cu oferta și vom vedea cine va absorbi mai mult șocul scumpirilor – producătorii de materiale de construcții, dezvoltătorii sau clienții finali?
Ce pot face companiile pentru a se pune la adăpost în fața incertitudinilor?
Așa cum spuneam, piața globalizată oferă multe oportunități business-urilor, dar și riscurile sunt pe măsură. O blocadă pe partea de containere, o navă blocată în Suez, o măsură luată de un guvern dintr-un capăt al lumii, oricare dintre ele poate afecta o industrie în România. Comerțul cu materii prime pentru construcții este foarte important pentru economia românească, drept urmare, orice soluție menită să ajute respectivele companii este mai mult decât utilă.
Vorbim totuși de o piață a materialelor de construcții în valoare de aproximativ 4 miliarde de euro.
Iar companiile mici și mijlocii ce activează în sectorul exporturilor și al importurilor sunt cele mai expuse în cazul unor fluctuații în piața valutară, mai ales când apar evenimente neprevăzute, cum ar fi o criză sanitară cu repercusiuni adânci în economiile globale.
În acest context, instrumentele financiare personalizate oferite de AKCENTA, primul fintech dedicat exclusiv companiilor, pot fi o soluție, nu doar pentru companiile care caută să economisească, ci și pentru cele care au nevoie de acoperirea riscului valutar în momentele de instabilitate financiară.
Contractele de tip FORWARD derulate prin AKCENTA sprijină companiile în gestionarea pierderilor cauzate de variațiile de curs valutar în tranzacțiile internaționale viitoare sau recurente.
Spre deosebire de cursul SPOT, dificil de urmărit în timp real, soluția FORWARD permite tranzacționarea la un curs fix, prestabilit. Astfel, oricare dintre opțiunile acestui instrument – Forward simplu, Forward cu scadență variabilă, respectiv Forward de amortizare – oferă managerilor un control mai bun al fluxului de numerar, dar mai ales flexibilitate în cazul unor tranzacții cu valoare nedeterminată.
Descoperiți toate beneficiile contractelor de tip FORWARD pe site-ul AKCENTA.
Articol susținut de AKCENTA România