120 de zile, termenul maxim în care instanța trebuie să pronunțe decizia, odată cu motivarea, într-un proces penal – Comisia juridică a Senatului / Proiectul inițial prevedea 90 de zile

Termenul maxim în care instanța trebuie să pronunțe deciziile în procesele penale, odată cu motivarea, este de 120 de zile, a stabilit joi Comisia juridică a Senatului, care a dat raport de admitere cu amendamente pe un proiect de lege al USR-PLUS și PNL care prevedea ca termenul maxim să fie de 90 de zile. Inițiativa legislativă vine în contextul deciziei Curții Constituționale, care a stabilit ca decizia să fie pronunțată odată cu motivarea, ceea ce a stârnit o furtună în sistemul judiciar.

Proiectul de lege pentru modificarea Codului Penal, în contextul deciziei Curții Constituționale, a intrat miercuri în circuitul parlamentar, fiind inițiat de senatorii Anca Dragu (USR-PLUS), Alina Gorghiu şi Iulia Scântei (PNL) şi deputatul Ioan Cupşa (PNL).

Comisia Juridică a amendat joi forma iniţiatorilor, în sensul că, de la încheierea procesului, judecătorii au la dispoziţie, în cazuri excepţionale, maximum 120 de zile (faţă de 90 de zile cât prevedea propunerea legislativă în forma iniţiatorilor) pentru pronunţarea sentinţei şi motivarea hotărârii lor.

• „În cazuri temeinic justificate, dacă deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc în termenul prevăzut la alin (1), instanţa poate amâna succesiv pronunţarea, fiecare amânare neputând depăşi 30 de zile.
• În toate cazurile, deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc mai târziu de 120 de zile de la închiderea dezbaterilor”, este amendamentul adus în Comisia juridică.

Alineatul 1 prevede că „deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii se fac într-un termen de maximum 60 de zile de la închiderea dezbaterilor”.

CONSULTĂ AICI PROIECTUL DE LEGE ÎN FORMA INIȚIALĂ

CONSULTĂ RAPORTUL CU AMENDAMENTE AL COMISIEI JURIDICE

• „(…) maximum 120 de zile, putând ca în situaţii cu totul excepţionale să prelungească 30 de zile şi încă 30 de zile, astfel încât să nu se depăşească în total 120 de zile de la încheierea procesului. În acest timp nu se poate pune în executare nicio soluţie, nu este pronunţată nicio soluţie, nici de condamnare, nici de achitare.
• Abia în momentul pronunţării, odată cu soluţia de condamnare sau de achitare sau de altă natură, toate persoanele implicate în procesul penal vor şti şi motivele”, a explicat ministrul Justiţiei, Stelian Ion, care a participat la şedinţa Comisiei juridice a Senatului, conform Agerpres.

Forma inițială a fost contestată de către magistrați, care au susținut că termenul de 90 de zile este mult prea strâns pentru motivarea hotărârilor judecătorești.

• „Realist vorbind, un termen de 90 de zile ar fi, din punct de vedere al sistemului judiciar, insuficient. Am avut discuţii ample într-un grup de lucru la Ministerul Justiţiei, au fost reprezentanţi şi ai Înaltei Curţi şi ai curţilor de apel şi ai tribunalelor. Mi-au spus absolut toţi judecătorii că ar fi un termen foarte scurt, nerealist.
• Ne interesează, pe de o parte, să fie finalizate procesele cât mai repede, să fie redactate hotărârile în termen cât mai scurt şi acea condiţie referitoare la celeritatea şi la durata rezonabilă a procesului să fie îndeplinită.
• Pe de altă parte, nu trebuie să facem rabat de la calitate, pentru că în momentul în care vom grăbi şi vom pune presiune foarte mare pe judecători, se va întâmpla inevitabil acest lucru, va suferi calitatea hotărârilor judecătoreşti şi cred că nu-şi doreşte nimeni acest lucru”, a declarat Stelian Ion.

Stelian Ion crede că proiectul va trece rapid de plenul ambelor camere ale Parlamentului, iar votul în Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, va fi dat după publicarea motivării deciziei Curţii Constituţionale.

Ce a stabilit Curtea Constituțională, în 7 aprilie:

• Punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti penale definitive, anterior motivării în fapt şi în drept a acesteia, este contrară dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale referitoare la libertatea individuală şi siguranţa persoanei şi celor care consacră demnitatea umană şi dreptatea ca valori supreme ale statului de drept.

Sunt neconstituţionale:

• art. 400 alin. (1) – „Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conţinutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii”;
• art. 405 alin. (3) – „(3) Preşedintele completului pronunţă minuta hotărârii”;
• art. 406 alin. (1) şi (2) – „(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare. (2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunţare, şi se semnează de toţi membrii completului şi de grefier”.

Ce înseamnă?

• Decizia instanței trebuie pronunțată odată cu motivarea: „Hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt şi în drept, la data pronunţării”.

Acum, motivarea trebuie redactată într-un un termen de 30 de zile de la pronunțarea deciziei, termen care poate fi prelungit succesiv până la un total de 90 de zile, potrivit Legii 304. În realitate, s-a ajuns la situații în care sentințele au fost motivate de către instanță și după un an de la pronunțarea lor.

CITEȘTE ȘI:Punctele tari și punctele slabe ale deciziei Curții Constituționale privind pronunțarea sentinței odată cu motivarea / Magistrați: Va bulversa sistemul judiciar / Cum este în alte state europene