VIDEO De ce a eșuat campania de vaccinare în România? Psihologul Daniel David, la HotNews LIVE: Autoritățile nu au înțeles ce importantă este știința / Aroganța politicienilor este foarte puternică

De ce a eșuat campania de vaccinare în România? O greșeală majoră a fost că nu a existat un front comun de luptă între putere și opoziție, în condițiile în care este vorba despre o problemă de viață și de moarte, iar de aici s-a generalizat neîncrederea populației în autorități, consideră psihologul Daniel David, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, invitat luni la interviurile HotNews.ro LIVE. El vorbește despre haosul și măsurile de relaxare a restricțiilor luate fără nicio logică, fără să conteze știința, și despre aroganța politicienilor, care au respect doar față de experții „colorați politic”.

• Trei pași care ar putea duce la deblocarea campaniei de vaccinare în România: Psihologul Daniel David: E foarte greu să produci o schimbare cu sens dacă nu reușești să faci acest lucru
• Patru motive pentru care românii nu se vaccinează ca danezii

De asemenea, autoritățile nu au avut încredere în oameni, ci au mers pe o campanie în forță.

Cele mai importante declarații:

De ce a eșuat campania de vaccinare?

• Nu sunt de acord că s-a pornit bine campania de vaccinare. În primul rând, trebuie să dăm buna credință autorităților – au încercat, s-au chinuit, dar este drept că s-au ciocnit de realitatea psiho-socială nu foarte încurajatoare pentru vaccinare.
• Un nivel educațional scăzut corelează cu o deschidere mică spre vaccinare.
• Din start, s-a pornit cu acest blocaj psiho-social, dublat de un nivel de superstiție ridicat, teren fertiil pentru teorii conspiraționiste.
• Autoritățile au greșit, iar o greșeală majoră a fost că nu au făcut un front comun de luptă putere-opoziție.
• Aici era vorba despre viață și de moarte
• Dacă într-o problemă de viață și de moarte nu au putut să aibă o atitudine politică comună, asta arată ceva foarte rău despre politicienii noștti.
• Prin faptul că acest front a fost rupt, s-a generalizat apoi neîncerederea în populație, fiecare subgrup găsindu-și un reprezentant care să-i susțină punctul de vedere.
• O altă greșeală a fost că autoritățile nu au înțeles ce importantă este știința, ci au mers pe o abordare bio-medicală foarte îngustă.
• Componente psiho-socială a fost slab reprezentată, nu s-au bazat pe forurile reprezentative
• Măsurile luate au fost fără sens
• Au luat decizii de neînțeles pentru mine ca psiholog.
• Relaxările luate în vară s-au făcut fără să se facă legătura cu vaccinarea sau trecerea prin boală.
• Relaxările au fost făcută fără nicio logică psihologică în toamnă
• A fost foarte prost pregătită toamna.
• Oamenii de știință și datele nu au contat deloc. Autoritățile apăreau vesele și ne spuneau cum vom începe școala în toamnă, fără să pună o virgulă – în funcție de vaccinare
• În mijlocul pandemiei S-a mai luat o măsură care a încurajat teoriile conspiraționiste: s-a modificat acel prag de 6 la mie pentru a se merge la școală.
• Ministerul Educației are dreptate când spune că școlile trebuie să rămână deschise, numai că asta trebuie în condiții de siguranță. Nu cred că educația trebuie făcută cu orice preț.
• Și cred că ministerul are dreptate când spune că nu ar trebui legată prezența la școală de pragul de 6 la mie, ci de cazurile de COVID din școli.
• Medical, cred că au dreptate. Dar psihilogic a fost catastrofal. Tu nu poți elimina acest prag în mijlocul pandemiei
• Nu poți să vii spui că elimini acest prag când Titanicul se scufundă
• De ce n-ai făcut acest lucru înainte? Asta a dat apă la moară antivacciniștilor și conspiraționiștilor.
• Psihologic, mesajul a fost catastrofal.
• Acestea sunt câteva acțiuni incoerente ale autorităților care, cuplate cu fondul despre care vorbeam, ne-au adus în situația în care suntem

Ce au danezii și noi nu avem?

În cazul Danemarcei, concluziile cele mai importante ale analizelor sunt:

• Atitudinea politică coerentă – nu a existat un conflict între putere și opoziție în lupta împotriva pandemiei.
• Încrederea oamenilor în autorități este mult mai mare, spre deosebire de România, unde încrederea în autorități este la pământ.

• Încrederea autorităților în oameni.
• Astfel, campaniile au fost mai degrabă unele de educare, prin care omul este valorizat, având încredere că el, în final, pe baza liberului arbitru, va lua decizia cea mai bună pentru el și pentru societate, afirmă profesorul Daniel David.

• În România, autoritățile nu au avut încredere în oameni și au mers pe o campanie mai degradă în forță, care a redus foarte mult liberul arbitru. Atunci când îi reduci liberalul arbitru, reacția omului este de a se opune, chiar dacă ceea ce vrei să îl dai este în beneficiul lui. Este ceea ce psihologii numesc reactanță psihologă, a explicat profesorul Daniel David. Iar atitudinea autorităților a născut o reactanță psihologică masivă în populația din România.
• Componenta bio-medicală a fost foarte bine dublată de intervenția specialiștilor în științele comportamentale.
• În România s-a mers pe modelul bio-medical, ignorând contribuția specialiștilor în științele comportamentale. „Pentru mine este de neînțeles, pentru că în final era nevoie de o verifgă de modificare comportamentală și de mentalitate, pe care nu am avut-o”, afirmă psihologul.

De ce s-a preferat comunicarea militarizată?

• Un alt reproș pe care-l fac e că nu au luat decizii bazate pe dovezi.
• Ar fi trebuit culese date continuu.
• Trebuia și o campanie particularizată, pe zone, unde sunt probleme.
• Eu am ieșit ieri cu declarația legată de autorități, după ce am încercat să contribui pozitiv.
• La manifestațiile din 2 octombrie erau oameni de bun-simț care s-au simțit trădați.

Care ar fi profilul omului iesit în stradă?

• Pe alocuri se aseamănă cu cei de la OUG 13.
• Am văzut și oameni din zona Maramureșului, nu sunt antivacciniști în sine, au nevoie de sensuri și semnificații în limba lor.
• Altfel, te trezești că-i ai inamici.

Aroganța politicianului e atât de puternică?

• Da, este foarte puternică. Nu au respect față de știință, sau experți, doar pentru experții colorați politic.

Premierul dădea vina pe influenceri și societatea civilă?

• De ce n-a fost invitată societatea civilă?
• dacă politicienii erau atenți la ce ne spun experții în psihologie, că pe atribute românii sunt polarizați.
• O treime erau nehotărâți. Puteai să-i aduci.
• În cel mai bun caz au rămas nehotărâți.

Credeți că cei nevaccinați sunt proști?

• Sigur că nu sunt proști.Am văzut oameni inteligenți care nu au suficiente cunoștințe.
• Există niște studii care arată că diferența în rata de vaccinare poate să fie explicată în proporție de 50% cu testele PISA.

Întrebare cititor – Asmuțire a vaccinaților împotriva nevaccinaților, cine susține aceste politici?

• Eu cred că intențiile sunt bune. Eu merg spre incompetență, nu pe rea-voință

Întrebare cititor -despre înspăimântarea populației:

• Partea cu înspăimântarea a fost o greșeală.
• Pentru a modela comportamentul oamenilor nu ai nevoie doar de a da pedepse, dar a da și recompense, exemple pozitive.

Copiii sunt cel mai afectați. Cum resimt ei haosul acestor decizii?

• Copiii văd mai degrabă reacțiile părinților, care pot fi înspăimântați, furioși.
• E foarte probabil să experențieze acest nivel de stres.
• Datele spun că tulburările psihice nu au crecut foarte mult, dar a crescut stresul.
• Tulburările psihice măsurate nu au crescut în prevalență. Una e emoția negativă și alta e tulburarea psihică.

Ce măsuri ar trebui luate:

• 1. Președintele Klaus Iohannis să convoace săptămâna aceasta șefii de partide și să creeze un pact pentru lupta împotriva pandemiei. Altfel, este degeaba.
• Este foarte greu să produci o schimbare cu sens dacă nu reușești să faci acest lucru, dacă un partid trage într-o direcție, iar altul trage în altă direcție, mai ales în mediul rural, unde ai nevoie de implicarea totală a primarilor, a bisericii, de un semn că puterea și opoziția luptă cu pandemia.
• 2. Guvernul să ceară Asociației psihologilor și Colegiului psihologilor o strategie, o intervenție pentru a reuși să mobilizeze încrederea reciprocă între autorități și cetățean – ce modele să fie scoase în față în acestă campanie, cum să prezinte pandemia, cum să prezinte vaccinarea anti-COVID, cum să dăm libertate oamenilor.
• 3. Crearea unor echipe cu componentă psihologică socio-comportamentală pentru a vedea ce nu a mers în campania de vaccinare. Campania trebuie regândită pe zone, cu particularitățile specifice acestora.