Ce sunt gândacii urât mirositori ce ne invadează toamna locuințele- ploșnițe din Asia, ajunse întâmplător în Europa, în containere, și care pot provoca daune de milioane livezilor

Gândacii urât mirositori, pe care toamna bucureștenii îi găsesc prin apartamente și nu știu cum să scape de ei, reprezintă o apariție recentă în România. După cum ne explică Elena Iulia Iorgu, cercetător, entomolog la Muzeul Antipa din București, aceste ploșnițe sunt originare din Asia, au ajuns cu containerele de marfă în Europa și pot provoca daune semnificative pomilor fructiferi.

Bucureștiul (dar și alte orașe din România) se confruntă periodic cu tot felul de invazii de insecte, de la țânțari, la tigrii platanului, căpușe, gândaci de bucătărie etc. Toate au loc vara, când temperaturile de afară sunt ridicate. Odată cu venirea toamnei, o altfel de invazie creează neplăceri: cea a gândacilor urât mirositori.

Aceștia iau cu asalt apartamentele bucureștenilor și își fac loc peste tot, de la tocurile ferestrelor, la paturi sau oale cu mâncare. Îi găsești cu zecile în multe apartamente, iar dacă le ameninți existența în vreun fel, elimină instant un miros puternic, urât, care umple încăperea.

Am vrut să aflăm mai multe despre această specie de insecte (Halyomorpha halys – ploșnița marmorată urât mirositoare), care n-a fost în țara noastră din totdeauna, ci doar de câțiva ani, așa că am apelat la Elena Iulia Iorgu – cercetător, entomolog specializat în studiul odonatelor și ortopterelor în cadrul Compartimentului de Biologie Moleculară al Muzeului Național de Istorie Naturală Grigore Antipa din București.

Ea ne spune că există mai multe ploșnițe reunite generic sub denumirea de „ploșnița cerealelor” sau „gândacul urât mirositor”.

„Cea mai cunoscută dintre ele este Halyomorpha halys, ceea ce americanii numesc „brown marmorated stink bug” sau ploșnița marmorată urât mirositoare. Aceasta este o specie de ploșniță, adică o insectă care face parte din ordinul Hemiptera, Familia Pentatomidae, și care are numeroase rude apropiate de ploșnițe care stau pe cereale.”

De la doamna Iorgu aflăm și că ploșnița marmorată este o specie originară din Asia de Est, iar adulții și nimfele (puii de ploșniță) acestei specii se hrănesc cu peste 100 de specii de plante, inclusiv multe plante de cultură.

Este un cunoscut dăunător mai ales în livezi de sâmburoase, unde provoacă pagube destul de mari.

În apartamentul meu găsesc deja zilnic câte cinci-șase specimene, așa că o întreb pe cercetătoare dacă această insectă poate fi un pericol pentru om.

„Halyomorpha halys nu este periculoasă pentru om. Este o specie ierbivoră care poate provoca daune importante la diferite culturi. Atunci când se hrănește, ploșnița înțeapă țesuturile plantei și se hrănește cu conținutul celular al acestora. Din această cauză, fructele înțepate pot avea deformări, cicatrici sau pete care pot atrage după ele suprainfectări cu fungi, devenind astfel inutilizabile pentru comercializare.”

„În Italia, în 2016, s-au înregistrat daune calculate la un miliard de euro, provocate la diferite culturi”

Livadă din SUA afectată de gândacii urât mirositori. FOTO: AFP/ Profimedia

Așadar este extrem de periculoasă pentru cultivatori și plante, mai ales că aflăm că poate transmite arborilor de Paulownia o boală bacteriană, numită „mătură de vrăjitoare”.

„Un alt mod prin care ploșnițele aduc pagube este în momentul procesării fructelor, când din întâmplare aceste insecte se află pe fructe și sunt prelucrate împreună cu acestea, adăugând o aromă neplăcută produsului finit (de ex. dulcețuri, sucuri de fructe, vinuri roșii etc.).

Pagubele produse de această specie sunt considerabile. De exemplu, în anul 2010, pe coasta estică a Statelor Unite s-au înregistrat pagube estimate la 37 milioane de dolari în livezile de meri. În Europa, în Italia, în anul 2016 se pare că s-au înregistrat daune calculate la 1 miliard de euro provocate de această specie la diferite culturi.”

Trebuie știut că ploșnița marmorată nu este o specie autohtonă, ci o specie invazivă, care s-a răspândit repede în afara ariei sale de origine (fiind nativă în China, Coreea, Taiwan și Japonia), iar la noi ea exista de doar șapte ani.

„Această specie de ploșniță, a fost înregistrată pentru prima dată în SUA în statul Pennsylvania, la mijlocul anilor ‘90. De atunci, s-a răspândit mai ales pe coasta atlantică a Statelor Unite. În Europa, Halyomorpha halys a fost observată pentru prima dată în Liechtenstein (2004) și Elveția (2008).

Ulterior ea a fost raportată din majoritatea statelor europene. În România, ea a fost detectată pentru prima dată în 2014, în București, de către cercetători de la USAMV”, ne spune doamna Iorgu.

Așadar, înainte de 2014 aceste invazii de gândaci urât mirositori nu se întâmplau în București.

• Citește și: Ce sunt tigrii platanului- insectele care au ajuns din greșeală în România și care ne înțeapă pentru că ne confundă cu frunzele de copaci

„Ea este o adevărată pacoste mai ales toamna când, datorită comportamentului său de iernare, se aglomerează în locuințele oamenilor și în diferite clădiri în număr foarte mare. Aceste aglomerări de mai mulți indivizi, atât femele cât și masculi, se pot localiza inclusiv în obiecte depozitate mai mult timp afară.

Se pare că transportul unor asemenea obiecte, sau containere, care conțineau aglomerări de indivizi pregătiți să ierneze, sunt principala cauză a răspândirii acestei specii în zone diferite ale globului.

De exemplu, introducerea ploșniței din Asia de Est în America, sau de pe coasta de Est a Americii pe coasta de Vest, s-a petrecut în acest mod. Odată introdusă într-o zonă nouă, această specie are capacitatea de a se răspândi foarte ușor mai ales purtată de mașini, camioane, trenuri etc. pe principalele rute terestre de transport (șosele sau căi ferate)”, ne mai spune doamna Iorgu.

De unde apare mirosul neplăcut, care te face să părăsești camera în care se află o ploșniță marmorată?

„În momentul în care ploșnița se simte amenințată, ea eliberează o substanță puternic mirositoare, care o protejează de eventuali prădători. Acest comportament este observat la majoritatea ploșnițelor din ordinul Hemiptera.

Substanțele eliminate de Halyomorpha la stres sunt iritante pentru piele sau pentru ochi, provocând alergii, dar cu toate acestea s-au documentat puține cazuri de dermatite la oameni”, explică doamna Iorgu.

Mai trebuie știut că dacă ai animale de companie care înghit un gândac urât mirositor (pisicile fac asta des), nu vor păți nimic grav, chiar dacă la scurt timp e posibil să vomite și să saliveze excesiv. Este doar o reacție la această substanță care irita tractul gastrointestinal.

În București există zone în care ploșnițele marmorate sunt mai puțin prezente, la fel cum există zone în care numărul acestora explodează în fiecare an. Doamna Iorgu nu știe să ne spună exact de ce se întâmplă această repartizare, dar e posibil să aibă legătură cu speciile de plante care se găsesc în diferite zone ale orașului.

„Halyomorpha halys este prezentă peste tot în București și în jur. Este atrasă mai ales de arbori și arbuști, fiind prezentă în special în livezi de pomi fructiferi cum sunt piersicul, prunul sau corcodușul. Dintre arborii ornamentali unde a fost observată mai frecvent sunt menționați Catalpa speciosa, Paulownia sp., Aylanthus altissima – cenușer sau specii de frasin.”

Cum ne putem proteja apartamentele de invaziile de gândaci urât mirositori?

Elena Iorgu ne spune că toamna este necesar să ținem cont de niște reguli simple.

„Trebuie astupate toate găurile sau crăpăturile prin care acestea ar putea intra în casă (inclusiv pe sub uși), iar geamurile ar trebui dotate cu plase de protecție. Aceste locuri potențiale de acces în casă trebuie verificate periodic și pot fi de asemenea, date cu substanțe repelente care le-ar putea descuraja pe ploșnițe să se așeze.

De asemenea, toamna, trebuie să avem grijă când punem hainele la uscat afară, să le controlăm când le băgăm înapoi în casă pentru a nu lua și pasageri clandestini.”

În afară de neplăcerea de a „locui” peste iarnă cu acești oaspeți puturoși, înmulțirea excesivă a acestei specii de insecte ar putea cauza în următorii ani și pierderi materiale mari pentru producătorii de fructe.

„Această specie s-a stabilit deja la noi în țară, având generații succesive din 2014. Specia este menționată din toate regiunile României. Fără un management integrat al acestui dăunător, cu o strategie de combatere responsabilă și bine pusă la punct, riscăm să suferim daune comparabile cu cele din Italia, mai ales în livezile de pomi fructiferi și în culturile de viță de vie.”

În același timp, doamna Iorgu menționează și faptul că autoritățile nu ar trebui să facă abuz de insecticide pentru eliminarea lor, pentru că ar cauza alte probleme.

„Acestea trebuie utilizate responsabil pentru a nu afecta fauna locală de artropode, creând astfel dezechilibre de care pot profita alte specii invazive de insecte cum sunt de exemplu păduchii de plante etc.

În diferite studii de combatere a ploșniței marmorate în livezi de pomi fructiferi, a fost observată o creștere a infestării cu păduchi lânoși sau țestoși ai plantelor, după ce au fost administrate soluții insecticide împotriva speciei Halyomorpha.”

Ea mai completează și că în America, în culturile invadate de Halyomorpha halys au fost folosite insecticide cu spectru larg, pentru îndepărtarea acesteia.

„Acest lucru a dus la bulversarea unor programe de management integrat, deja existente, pentru alte specii care provocau pagube, ducând într-un final la reducerea numărului de prădători și de artropode benefice culturilor, cum sunt polenizatorii.”

În schimb, ar exista deja dezvoltate de oamenii de știință tehnologii de control integrat al acestei insecte pe bază de insecticide mai puțin toxice și capcane cu feromoni, prin care ploșnițele sunt atrase și omorâte.

„De asemenea, un alt mod de a controla această ploșniță este controlul biologic. Acesta se referă la utilizarea de alte organisme pentru a ține populațiile speciei invazive sub control. Sunt cunoscute peste 30 de specii de insecte care se hănesc cu indivizi de ploșniță marmorată sau parazitează ouăle acesteia.

Dintre acestea, cea mai eficientă pare a fi o viespe de talie mică, ce parazitează ouăle de Halymorpha halys și care se numește Trissolcus japonicus sau viespea samurai. Această specie de viespe este originară din Asia și a fost recent descoperită și în Europa, în Elveția”

Iată și alte câteva informații interesante oferite de doamna Iorgu despre cum se comportă gândacii urât mirositori:

• „În perioada de iernare, activitățile din corpul ploșnițelor încetinesc sau se opresc. Ele pot hiberna și sub scoarța copacilor (de ex. stejar sau salcâm). Acest comportament de iernare îi conferă ploșniței marmorate un avantaj și anume un grad mai mare de supraviețuire peste iarnă”.
• „Ciclul ei de viață cuprinde trei stadii principale: ou, nimfă și adult. După ce eclozează, nimfele din primul stadiu au corpul de culoare verde și portocaliu aprins și stau în apropierea cuibului. Ele încep să se îndepărteze de abia de la al doilea stadiu de nimfă. Ploșnița trece prin cinci stadii de nimfă, până devine adult. Toate aceste treceri de la un stadiu nimfal la altul și apoi la stadiul de adult se realizează prin năpârlire.
• „Ploșnița marmorată devine activă odată cu încălzirea vremii, în general la sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie. Indivizii care hibernează în timpul iernii încep să depună ouă în mai – iunie și continuă până în august. În Italia s-au observat și două generații pe an, dar în România, până acum, nu s-a distins mai mult de o singură generație pe parcursul unui an.”