Primele măsuri ale Guvernului Ciucă: Atribuțiile vicepremierilor se stabilesc prin decizie a prim-ministrului / Se reiau concursurile pentru posturi vacante din instituții publice
Cabinetul Nicolae Ciucă a adoptat în prima sa ședință o Ordonanță de Urgență care aduce o serie de modificări în structura Executivului, una dintre acestea fiind că atribuțiile viceprim-miniștrilor se stabilesc prin decizie a prim-ministrului, a anunțat joi seara Guvernul. Actul instituie și o derogare de la dispozițiile art. 27 alin. 3 din Legea 55/2020, astfel că pentru posturile şi funcţiile vacante şi temporar vacante din instituțiile publice se vor putea organiza concursuri, până la data de 1 iunie 2022.
Ce spune Guvernul despre ce conține prima Ordonanță de urgență adoptată de Cabinetul Ciucă:
„Conform actului normativ, atribuțiile viceprim-miniștrilor se stabilesc prin decizie a prim-ministrului.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului se reorganizează prin divizare parțială, partea corespunzătoare activităților și personalului din domeniul antreprenoriatului, IMM-urilor, investițiilor străine, mediului de afaceri, turismului și comerțului exterior se transmite Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, care se înființează.
Tot Ministerul Antreprenoriatului și Turismului va gestiona și schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice, constituită conform Hotărârii Guvernului nr. 421/2018, și, totodată, va asigura resursele financiare necesare conservării și pazei activelor realizate de România pentru Combinatul Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog – Ucraina.
Ca urmare a reorganizării prin divizare parțială, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului își schimbă denumirea în Ministerul Economiei.
Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse se înființează prin preluarea unor părți din Ministerul Muncii și Protecției Sociale, corespunzătoare domeniului familiei și egalității de șanse, și prin preluarea părții aferente tineretului de la Ministerul Tineretului și Sportului.
Ca urmare a divizării, Ministerul Muncii și Protecției Sociale își schimbă denumirea în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, iar Ministerul Tineretului și Sportului își schimbă denumirea în Ministerul Sportului.
De asemenea, se reorganizează Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, prin divizare parțială, prin desprinderea activităților și personalului din domeniul protecției și promovării persoanelor cu dizabilități și transmiterea către Autoritatea pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități, care se înființează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Organizarea şi funcționarea Autorității pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Ca urmare a divizării parțiale, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții își schimbă denumirea în Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopției, organ de specialitate al administrației publice centrale care trece în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, cu păstrarea activității, personalului și patrimoniului aferente programelor din domeniul protecției copilului și adopției.
Totodată, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați trece din subordinea Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
O altă modificare vizează Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, aflată în subordinea Guvernului și în coordonarea Secretariatului General al Guvernului, care se reorganizează prin divizare parțială prin desprinderea unei părți din patrimoniu corespunzătoare activității și personalului din Direcția Controlul Armamentelor și Verificare și transmiterea acestei părți către Ministerul Apărării Naționale. Direcția Controlul Armamentelor și Verificare se reorganizează potrivit normelor specifice Ministerului Apărării Naționale, ca structură fără personalitate juridică, cu aceleași atribuții.
În cadrul aparatului de lucru al Guvernului se înființează Cancelaria Prim-Ministrului, structură cu personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului, prin preluarea activității, posturilor și personalului Cancelariei Prim-Ministrului, structură fără personalitate juridică în subordinea prim-ministrului, care se desființează. Cancelaria Prim-Ministrului este condusă de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, cu rang de ministru, numit și eliberat prin decizie a prim-ministrului. Șeful Cancelariei Prim-Ministrului are calitatea de ordonator de credite.
Actul normativ desemnează Secretariatul General al Guvernului ca instituție responsabilă la nivel național pentru coordonarea gestionării contribuției financiare acordate României din rezerva de ajustare la Brexit.
Totodată, se instituie o derogare de la dispoziţiile art. 27 alin. (3) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv pentru posturile şi funcţiile vacante şi temporar vacante, altele decât cele prevăzute la art. II din Legea nr. 203/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, pot fi organizate şi desfăşurate concursuri în condiţiile legii, până la data de 1 iunie 2022, cu încadrarea în creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate în bugetul pentru anul 2022.
Ministerele nou-înființate și instituțiile care preiau activități și structuri de la alte ministere preiau și personalul aferent acestora, în condițiile legii. Personalul preluat își păstrează drepturile salariale avute la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.”
Membrii Guvernului PNL-PSD-UDMR au depus jurământul de învestitură la Cotroceni, după ce Executivul condus de generalul în rezervă Nicolae Ciucă a trecut lejer de Parlament, cu 318 voturi, cu peste 80 mai multe decît minimul necesar de 234 de voturi.
Președintele Klaus Iohannis, care în ianuarie 2017 își punea geaca roșie și mergea în Piața Universității alături de mii de români ieșiți în stradă după adoptarea OUG 13 de către Guvernul PSD condus de Sorin Grindeanu, a susținut că pentru a rezolva crizele este nevoie de un guvern solid, care acum există.
„Cred că nu-și imaginează nimeni că a fost simplu ca într-o coaliție să vină împreună partide care până mai ieri s-au luptat unul împotriva celuilalt. A fost nevoie să se treacă peste multe orgolii pentru a găsi punctele comune”, a spus Iohannis.
Componența noului guvern PNL-PSD-UDMR
- Nicolae-Ionel Ciucă (PNL) – prim-ministru
- Sorin Mihai Grindeanu (PSD) – viceprim-ministru, ministrul Transporturilor și Infrastructurii
- Kelemen Hunor (UDMR) – viceprim-ministru
- Adrian Câciu (PSD) – ministrul Finanțelor
- Lucian Nicolae Bode (PNL) – ministrul Afacerilor Interne
- Bogdan Lucian Aurescu (PNL) – ministrul Afacerilor Externe;
- Marian-Cătălin Predoiu (PNL) – ministrul Justiției
- Vasile Sebastian Dîncu (PSD) – ministrul Apărării naționale
- Florin Marian Spătaru (PSD) – ministrul Economiei;
- Virgil-Daniel Popescu (PNL) – ministrul Energiei
- Adrian-Ionuț Chesnoiu (PSD) – ministrul Agriculturii și dezvoltării rurale
- Tánczos Barna (UDMR) – ministrul Mediului, apelor și pădurilor
- Cseke Attila-Zoltán (UDMR) – ministrul Dezvoltării, lucrărilor publice și administrației;
- Dan Vîlceanu (PNL) – ministrul Investițiilor și proiectelor europene
- Marius-Constantin Budăi (PSD) – ministrul Muncii și solidarității sociale
- Alexandru Rafila (PSD) – ministrul Sănătății
- Sorin-Mihai Cîmpeanu (PNL) – ministrul Educației
- Constantin-Daniel Cadariu (PNL) – ministrul Antreprenoriatului și Turismului
- Florin-Claudiu Roman (PNL) – ministrul Cercetării, inovării și digitalizării
- Gabriela Firea (PSD) – ministrul Familiei, tineretului și egalității de șanse
- Lucian Romașcanu (PSD) – ministrul Culturii
- Novák Carol-Eduard (UDMR) – ministrul Sportului
Guvernul Ciucă vine după o criză politică de aproape trei luni, care a început cu momentul în care Florin Cîțu l-a dat afară din guvern pe ministrul USR al Justiției Stelian Ion. Guvernul Cîțu a picat apoi după o moțiune de cenzură votată atât de USR, cât și de PSD.
Au urmat două propuneri de premier care nu aveau la acel moment susținerea politică necesară pentru a trece de votul parlamentului: Dacian Cioloș, care a obținut doar 88 de voturi din cele 234 necesare și Nicolae Ciucă, care și-a depus mandatul înainte să ajungă în Legislativ pentru că nu avea sprijin pentru un guvern minoritar.
INTERVIURILE HotNews.ro