VIDEO Imagini HotNews.ro de la fața locului cu coada de nave ce așteaptă să intre pe canalul Sulina. Cum se organizează traficul, cine are prioritate și ce impact au vapoarele asupra mediului?
O echipă HotNews.ro a mers în largul mării împreună cu cercetătorii de la GeoEcoMar care, la solicitarea colegilor din Ucraina, vor să verifice dacă staționarea cu săptămânile a sute de nave ce vor să intre pe canalul Sulina, pentru a încărca cereale ucrainene din porturile dunărene, afectează în vreun fel mediul.
Acordul susținut de ONU pentru deblocarea porturilor ucrainene de către armata Rusiei nu a redus încă presiunea pe căile maritime și fluviale românești.
Peste 100 de nave mari, cu pavilioane din mai multe țări, care ar putea transporta între cinci și 10 mii de tone de marfă, așteptau vinerea trecută în largul Mării Negre, între Sulina și Sfântu Gheorghe, să intre pe canal pentru a merge către porturile de la Dunăre, Ismail, Reni (Ucraina), Giurgiulești (Moldova) sau Galați și Brăila.
Majoritatea acestor nave urmau să fie încărcate cu cereale ucrainene, după care să facă drumul înapoi, spre mare, și în toată lumea.
Împreună cu cercetătorii români de la Institutul GeoEcoMar, o echipă HotNews.ro s-a apropiat de coada de vapoare aflate în apele teritoriale românești.
Cercetătorii români primiseră o solicitare de la colegii din Ucraina pentru a vedea dacă „există un sistem obiectiv prin care se poate cuantifica impactul războiului asupra mediului Mării Negre”. Scopul ar fi o eventuală solicitare ulterioară de despăgubiri din partea Rusiei.
„Este o problemă destul de delicată, pentru că trebuie să faci o diferențiere între ceea ce se întâmpla înainte și ceea ce se întâmplă în momentul de față. Ce vedem aici, sutele de nave care stau și așteaptă la coadă, reprezintă clar o dovadă a războiului.
Colegii noștri au trecut, deja, au luat probe de apă, probe de sedimente, încercând să vedem dacă nu cumva gradul de poluare în această zonă a crescut. Încă nu avem rezultate. Acestea trebuie să vină de la laboratoare”, ne-a explicat la fața locului directorul general al Institutului GeoEcoMar, Adrian Stănică.
Cercetătorul spune că situația este absolut nouă și nu trebuie exclus riscul unor deversări mai mult sau mai puțin voite. „Niciun stat din lume nu are capacitatea de a supraveghea permanent, astfel încât să nu existe evenimente care ar putea polua mediul marin”, mai spune Adrian Stănică.
În același timp, se ridică întrebarea cum este ordonată circulația atâtor nave maritime, în condițiile în care unele așteaptă și săptămâni întregi pentru a primi permisiunea de a intra pe canalul Sulina.
Căpitănia Tulcea: „Nu s-au semnalat poluări cu hidrocarburi”
Datele furnizate de Căpitănia Zonală Tulcea arată că în această perioadă intră, în medie, din mare în Dunăre între șase și zece nave pe zi. Cam tot atâtea trec și în sens invers pe canalul Sulina.
Dan Iulian Ichim, directorul Căpităniei Zonale Tulcea, ne explică și care este ordinea în baza căreia vapoarele din larg sunt chemate să intre pe canalul Sulina:
„Porturile sunt cele care solicită intrarea navelor respective în condițiile în care marfa destinată încărcării acestora este deja în port, iar vapoarele pot fi introduse la dană și să înceapă încărcarea. Scopul este de a restrânge timpii de staționare pe Dunăre, care ar putea avea consecințe privind aglomerarea și chiar blocarea acestuia.”
Cum se procedează mai exact?
„Operatorii din porturile respective (n.r.- Ismail, Reni, Giurgiulești, Galați etc), adică cei care încarcă navele, comunică comandamentului (n.r.- comandament care funcționează în cadrul Dispeceratului Central al Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați) nava sau navele pe care le așteaptă la încărcare.
În funcție de acestei solicitări și de numărul de piloți disponibil, comandamentul stabilește ordine de introducere a navelor din mare pe Dunăre și această ordine ce respectă.”
Există priorități și referitor la ce anume transportă aceste nave?
„Marea majoritate a navelor o reprezintă navele goale care merg să încarce cereale. Au însă prioritate navele încărcate cu mărfuri perisabile, navele petroliere și cele cu ajutoare umanitare.”
Directorul Căpităniei Tulcea mai spune că nu au existat incidente în ceea ce privește siguranța circulației pe Dunăre dar că „dacă ar fi să dăm curs tuturor solicitărilor exportatorilor privați din Ucraina de a introduce toate navele din rada Sulina pe Dunăre în porturile de încărcare, ar însemna să blocăm Dunărea”.
Dan Iulian Ichim a mai explicat că deși au fost nave care au staționat în larg și 40 de zile nu s-au semnalat poluări cu hidrocarburi, iar urgențele medicale de pe vapoare au fost rezolvate cu navele Agenției Române de Salvare a Vieții Umane pe Mare „care au preluat marinarii respectivi și i-au adus la unitatea de primiri urgențe din Sulina, de unde ori au fost trimiși la Spitalul Tulcea, ori au fost tratați pe loc, funcție de situație”.
„Navele sunt controlate periodic atât de ofițeri din cadrul Căpităniei cât și din lucrători ai Gărzii de Coastă și de asemenea zona este supravegheată de către Garda de Coastă, iar la intrare în portul Sulina toate navele sunt obligate să-și predea deșeurile la o firmă specializată pentru colectarea și neutralizarea acestora”, a mai declarat directorul Căpităniei Tulcea.
- Citește și: VIDEO Criza grâului ucrainean din porturile românești, explicată de adjunctul ministrului Agriculturii din Ucraina: „Deja oamenii din țările sărace nu-și mai pot permite prețurile la mâncare”
- VIDEO Prima navă cu cereale a plecat din portul Odesa. Este primul transport de la declanșarea războiului de către Rusia