Parlamentul Suediei a votat pentru aderarea României la Schengen / Ultimele informații înaintea votului decisiv

Parlamentul Suediei a votat vineri pentru aderarea României la Schengen, iar la acest moment Austria încă se opune deschis, în timp ce Olanda ar avea reticențe mai ales față de Bulgaria.

Anunțul a fost făcut de europarlamentarul român Victor Negrescu, care spune că vineri dimineață Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, în Comisia de Afaceri Europene.

Momentul cheie privind extinderea spațiului Schengen va fi în 7 decembrie, cu ocazia reuniunii ambasadorilor statelor membre UE, în care se decide ordinea de zi finală a Consiliului de Justiție şi Afaceri Interne.

La acest moment, Austria se opune deschis, iar Olanda exprimă reticențe mai ales față de Bulgaria, în timp ce Croația are girul tuturor statelor membre, mai spune europarlamentarul român.

Care sunt scenariile privind aderarea României la Schengen

Cele două rezoluții de aderare – cea a României și Bulgariei și rezoluția Croației – care urmează să fie supuse votului Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) se află pe ordinea de zi a ședinței din 8 decembrie. Ambasadorii UE urmează se se întâlnească în 2 decembrie la Atena.

Potrivit oficialilor români, după întâlnirea de la Atena se va ști dacă România va fi acceptată sau nu în Schengen.

În acest moment există trei scenarii:

• România și Bulgaria primesc susținerea Austriei și rezoluția este votată pe 8 decembrie la consiliul JAI, iar cele două țări intră în Schengen
• România și Bulgaria nu primesc susținerea Austriei, iar atunci rezoluția se retrage de pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 8 decembrie
• România primeste susținerea Austriei, dar nu și Bulgaria. În acest caz va fi o decalare a procedurilor, iar România va intra în Schengen în luna martie 2023.

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu susține că, dacă România ar fi decuplată de Bulgaria, având în vedere că cele două țări au rezoluție comună și ar primi un vot comun, ar însemna decalarea perioadei de integrare în spațiul Schengen. Mai exact, am avea aderarea Croației pe căi rutiere începând cu 1 ianuarie 2023 și pe căi aeriene din martie. În cazul în care se va face decuplarea României de Bulgaria, țara noastră va intra în Schengen pe toate căile în luna martie 2023 pentru că trebuie să parcurgem noi pași administrativi.

• Victor Negrescu, PSD: „În prezent se poartă ultimele negocieri pentru a ne asigura că România poate intra în spațiul Schengen la Consiliul de Afaceri Intern din 8 decembrie. În continuare există posibilitatea unor decuplări. Mai exact, România și Croația să între în spațiul Schengen, iar Bulgaria să nu primească sprijinul celorlalte state membre. Reticența celor două state Austria și Olanda se regăsește și prin modul în care cele două state procedează în parlamentele naționale. Lucrurile se joacă și credem în continuare în șansa României”.
• Iuliu Winkler, UDMR: „Sunt două decizii separate pentru că din punct de vedere juridic nu se poate altfel. Aderarea Croației la UE a fost câțiva ani după aderarera României și Bulgariei care a fost la pachet. În momentul de față sunt tot felul de speculații și vor fi până în ultima clipă atât în mediile europene cât și în țările afectate. Sunt foarte multe discuții în nuanță politică. (…) Eu sper să nu însemne foarte mult în ecuația mare care se referă la raportul pozitiv MCV și raportul dat de Comisie în ceea ce privește aderarea care a fost adoptat cu o majoritate covârșitoare. Se va face un apel la solidaritate așa cum se face de câțiva ani de zile, în mod special mai apăsat în ultima perioadă. Acest apel la solidaritate trebuie auzit acum pentru că este momentul să ni se acorde solidaritatea așa cum ni s-a solicitat”.
• Vlad Gheorghe, USR: „Suntem tehnic pregătiți încă din 2011, fapt confirmat în mod repetat de toate instituțiile implicate, de Comisia și de Parlamentul European – am votat de curând încă o rezoluție privind intrarea țării noastre, a Bulgariei și Croației în spațiul unic de circulație. Problema este însă la nivel înalt, de la președintele Iohannis și până la ministerele de resort, de la Internele conduse de dl Bode, la Justiția lui Predoiu și Afacerile Externe unde este dl Aurescu. Dacă aceste instituții, dacă președintele aflat la al doilea mandat și guvernanții PSD-PNL-UDMR își făceau treaba, orice opoziție din partea Olandei, a Austriei, Suediei putea fi foarte simplu contracarată – dacă, repet, nu exista și adevăr în criticile primite de România (…) Pe 1 decembrie vom afla dacă extinderea va fi pe ordinea de zi a JAI din 8-9 decembrie, deci din păcate nu mai este timp să repari acum tot ce n-ai făcut la putere ani de zile. Este o rușine și românii nu ar mai trebui să plătească incompetența și indolența guvernării USL 2”.

UPDATE ​Europarlamentarul Nicu Ștefănuță spune că, pe 1 decembrie, la Bruxelles a avut loc ceea ce în limbaj diplomatic se numește „un non event”, adică statele membre reunite la nivel de ambasador au indicat că nu au o linie unitară privind Schengen și aderarea noastră.

Mai exact, Austria a exprimat NU-ul, iar Olanda a spus că are nevoie de o decizie parlamentară.