În țara în care bătrânii sunt cost, nu oportunitate, economia românească devine de argint. Și nimeni nu e pregătit

Pe 15 noiembrie, s-a depășit oficial pragul de opt miliarde de oameni pe Pământ. Trecerea de la șapte la opt s-a petrecut în numai 12 ani, 70% din această creștere provenind din țări sărace, majoritatea din Africa Subsahariană. Acest detaliu poate fi văzut sub aspect pozitiv și negativ deopotrivă. Pe de o parte, arată că speranța și condițiile de viață au crescut și în aceste zone. În același timp, această creștere a populațiilor din țările sărace s-a petrecut pe fondul unei fertilități ridicate, provenite de pe urma faptului că, aici, fetele și femeile nu au încă acces cu ușurință la servicii medicale de sănătate sexuală și reproductivă.

Între timp, în restul lumii, ratele de fertilitate au scăzut și continuă să scadă alarmant – din China, în SUA și până în Europa. Același lucru se întâmplă și în România. De exemplu, 2021 a însemnat un an de cotitură pentru natalitatea din țara noastră, cu cei mai puțini nou-născuți din ultimul secol, sub 180.000 la nivel național, după cum a scris și Panorama aici. Iar natalitatea mică e dublată la noi și de efectele exodului din ultimele decenii. Împreună, consecințele pentru demografie și dezvoltarea pe termen lung a României sunt majore, iar noile trăsături demografice schimbă și economia românească.

Asta pentru că, în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare, pragul de opt miliarde include și o populație îmbătrânită, fapt care schimbă fundamental viitorul economiei.

Opt miliarde de cetățeni ai planetei înseamnă intrarea în prim-plan a unei economii despre care s-a discutat prea puțin până acum: economia de argint, un sistem în care producția și consumul bunurilor și serviciilor sunt axate pe folosirea potențialului de cumpărare al cetățenilor cu vârsta de peste 50 de ani și pe satisfacerea nevoilor lor – de la cele de trai, până la cele de consum și medicale. Iar satisfacerea nevoilor se va face prin inovație tehnologică, dar și prin schimbarea politicilor publice.

Viitorul economiei de argint este pe lista de priorități a UE, în 2019 fiind organizat și primul forum dedicat. Contribuția populației trecute de 50 de ani la economia Europei era atunci aproximată la 3,7 trilioane de euro, specialiștii UE preconizând că aceasta va ajunge la 5,7 trilioane până în 2025.

Citește în continuare pe Panorama.ro