Cele cinci condiții cu care Austria merge la Consiliul European unde Iohannis vrea să redeschidă subiectul intrării României în Schengen

Veto-ul exercitat de Austria împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost menit să crească presiunea asupra Comisiei Europene pentru a lua măsuri „mai ferme” împotriva migraţiei ilegale, iar cancelarul Karl Nehammer va merge la summitul Consiliului European din această săptămână cu cinci condiţii referitoare la azil. Una dintre propunerile sale ar fi construirea unui gard la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia, scrie cotidianul „Kronen Zeitung”. La reuniunea de la Bruxelles va participa și Klaus Iohannis, care a anunțat că vrea să redeschidă acolo subiectul intrării României în Schengen.

În România, veto-ul Austriei a stârnit o furtună de proteste: presa a exprimat deja critici dure, iar ministrul român de interne Lucian Bode îl acuză în mod deschis pe omologul său austriac Gerhard Karner că nu şi-a respectat cuvântul dat, menţionează „Kronen Zeitung”, conform News.ro.

Condițiile cu care cancelarul austriac merge la Bruxelles

Subiectul acordării de azil „va juca un rol important” la viitorul summit al UE de la Bruxelles, programat pentru joi. Cancelarul Karl Nehammer „a convenit în acest sens cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel”, iar Austria vrea să formuleze cinci solicitări care trebuie implementate urgent la nivelul UE, potrivit „Kronen Zeitung”.

Guvernul federal austriac vrea să obţină în primul rând mai mulţi bani de la Uniunea Europeană. Prima sa condiţie ar fi ca CE să plătească pentru operaţiunile din străinătate ale poliţiei naţionale vizând combaterea migraţiei ilegale.

În plus, Comisia ar trebui să sprijine din ce în ce mai mult ţările de la frontierele externe în ceea ce priveşte protecţia frontierelor, în special cu mijloace financiare pentru viitoare proiecte de infrastructură. De exemplu, precizează „Kronen Zeitung”, prin construirea de garduri la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia (o idee cu care a cochetat încă de acum mulţi ani şi guvernul de la Sofia – n.r.).

De asemenea, Comisia Europeană ar trebui să instituie şi să finanţeze un proiect pilot pentru proceduri rapide de azil la frontiera externă a UE, propune Austria.

Viena ar vrea și ca procedurile de azil să fie posibile în ţări terţe sigure (repartizarea solicitanţilor de azil – n.r.) – un model pe care Danemarca şi Marea Britanie, de exemplu, îl urmează.

În acelaşi timp, Austria vrea să fie mai uşor de revocat statutul de protecţie al persoanelor care au comis infracţiuni.

O altă condiţie pe care o pune Viena este să fie elaborată, de fapt, o nouă directivă europeană în ceea ce priveşte solicitările de azil, care să asigure, de pildă, un statut de protecţie mai rapid sau un acces mai rapid pe piaţa muncii pentru persoanele respective (în condiţiile în care şi Austria se confruntă cu o lipsa acută de personal în special pentru locuri de muncă necalificate – n.r.).

Guvernul federal austriac a luat deja „mai multe alte măsuri pentru a se asigura că frâna în materie de azil este eficientă şi că presiunea pe care o exercită solicitanţii de azil asupra Austriei este redusă”, au declarat, în perspectiva summitului UE, sursele citate de „Kronen Zeitung”.

Astfel, Viena va arăta că a cooperat cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi a obţinut de la el ca regimul de scutire de vize pentru tunisieni şi indieni să fie revocat. Pe de altă parte, Austria a anunţat deja o operaţiune comună cu poliţia din Ungaria, „Operaţiunea Fox”, pentru a-i împiedica pe imigranţii ilegali să ajungă în Austria.

Iohannis spune că „va ridica” la Consiliul European subiectul României în Schengen

La reuniunea Consiliului European din 15 decembrie va lua parte și președintele Klaus Iohannis, care a anunțat că va deschide acolo subiectul aderării României la Schengen.

• „Președintele României s-a referit la blocajul regretabil și nejustificat al aderării României la spațiul Schengen, care este contrar acestor principii și realităților demonstrate prin date solide și rapoarte ale Comisiei Europene care atestă rezultatele extrem de pozitive ale României în protejarea frontierei externe a Uniunii Europene și controlarea migrației ilegale.
• Mulțumind tuturor partenerilor europeni care au sprijinit eforturile României în mod corect și într-un spirit european, președintele Klaus Iohannis a reafirmat hotărârea țării noastre de a găsi soluții pentru a depăși acest blocaj și de a atinge obiectivul de a deveni membru Schengen cât mai curând posibil.
• A informat, de asemenea, că va ridica subiectul la Consiliul European din această săptămână”, a transmis Administrația Prezidențială, marți, după ce Iohannis s-a întâlnit cu ambasadorii statelor UE.

De la eveniment a lipsit ambasadoarea Austriei în România, Adelheid Folie, în locul acesteia mergând adjunctul șefului misiunii diplomatice, Georg Oberreiter, care le-a spus jurnaliștilor că ambasadoarea este în vacanță în Austria.

În prima sa apariție după eșecul Schengen, luni seară, președintele Klaus Iohannis a susținut că a fost „dezamăgit” și „supărat” după votul din Consiliul JAI, în care Austria a blocat aderarea României la Schengen.

• „Când s-a votat s-a petrecut un lucru interesant. Austria a susținut timp de două săptămâni – că atât a durat întreaga etapă de NU – că spațiul Schengen nu poate fi extins, fiindcă sunt prea mulți migranţi. Dar pentru Croația a știut să voteze DA, pentru România și Bulgaria a știut să voteze NU. Acest mod de a face politică în Uniunea Europeană nu poate să fie considerat pozitiv”, a comentat Iohannis.
• „Acest vot nu mă face să dau înapoi. Voi rămân conectat la fenomen. (…) Eu voi duce lucrurile mai departe și sunt convins că vom găsi o soluție. Vom continua discuțiile cu partea austriacă și cu Comisia Europeană. Pe mine o supărare sau o frustrare de acest tip nu m-a oprit niciodată în a urmări ceea ce este bine pentru comunitatea care m-a ales, și de data aceasta este națiunea română, și mă voi implica total. (…) Integrarea României în Spațiul Schengen rămâne obiectiv strategic național și obiectiv al meu personal”, a adăugat președintele.

Iohannis nu a spus însă concret care sunt pasii care vor urma, promițând că miercuri va prezenta „probabil două-trei acțiuni”.

„Acum, miercuri și joi, probabil și vineri, vom avea o întrunire a Consiliului European și cu certitudine voi ridica această problemă în Consiliul European”, a adăugat șeful statului.

„Un strigăt de ajutor ca să fim auziți la Bruxelles”

România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație nici de această dată, deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reușit să blocheze joi decizia favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.

Atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

Ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, membru al ÖVP , partidul cancelarului Karl Nehammer, a apărat și el refuzul Austriei de a primi România şi Bulgaria în Schengen, sugerând că țara sa a fost nevoită să recurgă la asta pentru a se face auzită la Bruxelles.

• „Noi nu suntem un stat care blochează şi pune veto-uri. Este mai degrabă un strigăt de ajutor”, a subliniat ministrul austriac de Externe.

„Ridicarea dreptului de veto va fi posibilă numai atunci când România și Bulgaria vor îmbunătăți protecția la frontiere”

Atât cancelarul austriac, cât și ministrul de Interne au continuat să susțină teza imigrației României și după votul din JAI.

Într-un interviu acordat postului public de televiziune, cancelarul austriac Karl Nehammer a repetat că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. El a susținut, din nou, că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria.

• „România și Bulgaria au cifre diferite. Aceste țări nici nu ar putea cunoaște numărul adevărat dacă nu înregistrează oamenii”, a explicat Nehammer discrepanța dintre datele privind migranții prezentate de guvernul austriac și de autoritățile de la București și Sofia.

El a subliniat că ridicarea dreptului de veto va fi posibilă numai atunci când România și Bulgaria vor îmbunătăți protecția la frontiere.

Întrebat de ce Austria nu a ales calea obişnuită în UE, respectiv de a căuta aliaţi în rândul celorlalte state şi de a obţine astfel schimbări, Nehammer a spus că nicio altă ţară nu are – proporţional cu populaţia sa – o presiune a migrației similare celei a Austriei.

De asemenea, Olanda a încercat de mult timp să găsească sprijin în Consiliul UE, dar nu a reuşit, iar celelalte ţări ale UE, pur şi simplu, problema a fost conştientizată altfel decât în Austria. Cum Comisia Europeană nu acţiona, trebuia să se acţioneze „în forţă” şi la nivel naţional, a susținut cancelarul.