De ce continua Ana să alerge în locul în care mai fusese atacată? Mărturii ale prietenilor femeii sfîșiate de câini

Ana Oros a fost ucisă de câini în timp ce alerga lângă digul de la Lacul Morii, exact în locul unde fusese atacată și rănită grav de câini și anul trecut. Prietenii acesteia au răspuns la întrebarea ”de ce a continuat să meargă acolo”? Pentru că nu putea trăi cu frică.

Prieteni ai Anei au mers duminică la locul unde aceasta a fost omorâtă de o haită de opt câini.

• „Multă lume a întrebat şi se întreabă de ce a continuat să vină aici. Cuvintele Anei au fost ceva de genul: „Nu pot trăi cu frică. Trebuie să îmi înving fricile”.
• Se pare că în acel moment s-au făcut nişte demersuri, dar problema există în continuare şi se poate întâmpla oricui. Sunt câini lăsaţi în libertate şi formează haite şi atunci atacă”, a declarat unul dintre prietenii Anei, conform imaginilor difuzate de Antena 3.

În acel loc ar fi o haită de 8-10 câini, iar de ieri și până astăzi echipele ASPA ar fi reușit să prindă doar doi. Una dintre prietenele Anei spune că nu este doar responsabilitatea autorităților și că „schimbarea stă în noi”.

• „Nu au cum autorităţile să schimbe ceva ce ţine de noi. Noi trebuie să ne sterilizăm căţeii, noi trebuie să îi protejăm, noi trebuie să facem o schimbare.
• Schimbarea stă în noi, degeaba aşteptăm de la cel de lângă noi, din dreapta sau din stânga.
• Atât timp cât noi nu ne vom schimba, societatea nu se va schimba. Nu putem aştepta să cadă din cer. Nu va cădea nimic. Vor cădea doar lacrimi. Atât. Nu îmi va fi frică niciodată să alerg, să privesc în faţă sau în sus pentru că sunt o luptătoare”, a spus tânăra.

Sâmbătă dimineață, Ana Oros a fost atacată de o haită de 7-8 câini în timp ce alerga în zona Lacul Morii din București. Tot acolo, ea a fost atacată și în urmă cu mai puțin de un an. În aprilie anul trecut, a fost mușcată în timp ce alerga lângă digul Lacul Morii. Atunci, a fost salvată de doi biciclişti care treceau în acel moment prin zonă. A ajuns la spital cu multiple răni la cap și la membre.

Sâmbătă, un cetățean a văzut de la distanță cum femeia era atacată de câini, dar când a ajuns acolo era deja prea târziu. El a sunat la 112, însă echipajul medical ajuns la fața locului nu a putut decât să constate decesul.

Cine era Ana Oros și ce spunea despre atacul din 2022

Ana Oros era activist de mediu. Iubea natura și sportul, fiind implicată în mai multe proiecte care promovau un stil de viață sănătos și frumusețile naturii care aveau nevoie de protecție.

S-a născut la Baia Mare și locuia în București. A lucrat ca inginer de mediu la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică şi Tehnica Măsurării și era angajată ca expert la Primăria Capitalei

Era membru activ al Alpin Club Pro-Mont București, o asociație care are ca scop promovarea sporturilor montane.

„Doctor si Inginer de cercetare in inginerie sanitara si protectia mediului, Ana Oros este un promotor merituos al valorilor eco-sustenabile”, apreciau organizatorii Roșia Montana Marathon.

Aceasta apare inclusiv într-un clip pentru promovarea Festivalului Viața Ver’de Bucureşti, al cărui director a fost, un proiect sprijinit de Primăria Capitalei și Primăria Sectorului 6.

Ca membru proactiv a participat la organizarea unor proiecte și evenimene pentru promovarea drepturilor naturii în legislația națională și europeană, și educație pentru protecția mediului.

„Avusesem și o premoniție că se va întâmpla ceva rău”

În 20 Aprilie 2022, Ana a fost atacată de peste 10 câini în zona Lacul Morii și a ajuns la spital cu multe plăgi la cap, la mâini și la picioare. Prietenii Anei au strâns atunci bani din donații pentru tânără și au anunțat și că avea nevoie de sânge.

Ana a reușit să se refacă și a povestit pentru Fanatik ce s-a întâmplat atunci.

• „Eu cunoșteam câinii, dar erau două haite. Pe una o puteam struni, pe cealaltă, la fel, dar erau amândouă și nu am putut. Mă bucur că au fost acei oameni, acel biciclist, să mă salveze.
• Avusesem și o premoniție că se va întâmpla ceva rău. Există un Dumnezeu, am avut puțin noroc, au existat și cazuri fatale”, a spus pentru Fanatik, despre atacul câinilor.

Atunci, Ana spera că autoritățile vor face în așa fel încât nimeni să nu mai treacă prin ceea ce a trecut ea.

• „Știu că s-au sesizat autoritățile. Sper că se vor lua măsurile administrative potrivite, că se vor implica cele două primării care se ocupă de amenajarea zonei Lacul Morii și în amonte, pe Dâmbovița, către Stadionul Chiajna. Sper să își dea mână cu mână și, împreună cu ceilalți, să pună lucrurile la punct.
• Cred că ar trebui să se facă un grup de lucru între primăriile de acolo (Primăria Sectorului 6 și Primăria Chiajna), cu Poliția, să rezolve situația. Eu cred că există soluții. Acei câini pot fi castrați. Sunt multe familii în străinătate care au nevoie de căței și i-ar adopta. Din ceea ce știu nu i-au adunat încă pe toți, au ridicat doar vreo 10 din cei 15-20 care m-au atacat”, a mai spus Ana.

Autoritățile își pasează responsabilitatea

La o zi de la moartea Anei, autoritățile continuă să își paseze responsabilitatea pentru problema câinilor din zona Lacul Morii.

Prima reacție a primarului Ciucu: „Nu mă spăl pe mâini!” / Dă vina pe ASPA și îl atacă pe Nicușor Dan

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a avut duminică o primă reacție în acest caz. El spune că a fost declanşată o anchetă internă la Poliţia Locală Sector 6, dar acuză ASPA, spunând că „în loc sa adune câinii de pe străzi, face campanii de conştientizare”. Ciucu își explică reacția întârziată susținând că a așteptat poziția primarului general Nicușor Dan, „cel care decide politicile ASPA, alocă bugete și care este singurul care are instrumentele instituționale să rezolve problema câinilor”.

Ciucu, cel în subordinea căruia se află Poliția Locală, a reacționat duminică dimineață printr-un mesaj pe Facebook în care susține că nu fuge de răspundere, dar că a așteptat o reacție a primarului Capitalei, Nicușor Dan, pentru că acesta ar fi principalul responsabil, municipalitatea având ASPA în subordine.

El a acuzat „lipsa de leadership, neasumarea, aruncarea responsabilitatilor în curtea altora” din partea Primăriei Capitalei, spunând că în septembrie 2013, atunci când Ionuț Anghel a fost ucis de câini, primarul general de atunci Sorin Oprescu „și-a asumat, cum era normal, serviciul de ecarisaj, ASPA”.

În ceea ce privește ASPA, Ciucu spune că această instituție doar „mimează ca lucrează și ca face ceva pentru misiunea pentru care a fost înființată”, în condițiile în care nu mai are unde due animalele.

„Terenul a aparținut CAP, iar împroprietăririle au fost făcute de autoritățile din Chiajna”

Sâmbătă, Primăria Sector 6 a susținut că Poliţia Locală de sector nu a primit sesizări despre câinii din zona Lacul Morii și că singura instituție care trebuie să monitorizeze și să strângă câinii este Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA). Primăria a mai susținut că terenul pe care a fost atacată victima este unul privat – ar fi aparțiut CAP, iar împroprietăririle ar fi fost făcute de autoritățile din Chiajna:

• „Terenul a aparțiut CAP, iar împroprietăririle au fost făcute de autoritățile din Chiajna. În prezent, se află în posesia a trei persoane.
• Primăriile de sector nu au atribuții pe partea de ecarisaj, singura instituție abilitată să monitorizeze și să strângă câinii maidanezi de pe raza administrativ-teritorială a Bucureștiului este Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA), aflată în subordinea Primăriei Generale.
• Chiar și așa, Poliția Locală a Sectorului 6 sprijină ASPA. Au acțiuni săptămânale împreună. Mai mult, anul trecut echipele au fost însoțite de polițiștii locali în zona Gilulești Sârbi, în cadrul campaniei de conștientizare a sterilizării animalelor.
• Poliția Locală Sector 6 nu a primit sesizări privind existența câinilor fără stăpân în zona unde s-a petrecut tragedia. Însă, aproape zilnic polițiștii locali solicită intervenția celor de la ASPA pentru a captura câinii fără stăpân din alte zone, în special cele aflate la granița cu comunele limitrofe.
• Anul trecut, au fost trimise 53 de notificări, iar de la începutul lui 2023 alte 36”.

„Capturarea nu rezolvă cauza, ci efectul”

ASPA, la rândul ei, susține că nu poate face față singură, fără sprijinul Poliției Locale.

• „Știm foarte bine că anul trecut în aprilie a avut loc un incident, de asemenea. Se pare că este vorba de aceeaşi femeie care a fost muşcată atunci de câini.
• De la momentul respectiv şi până în prezent, ASPA a derulat zeci de acţiuni în această zonă, pe toate străzile adiacente acestui câmp.
• Am ridicat de pe aceste străzi peste 120 de câini din aprilie anul trecut, de la incidentul de atunci până acum.
• Am făcut sesizări către alte autorităţi deoarece această problemă a câinilor fără stăpân nu e doar problema ASPA.
• Am spus-o şi o repetăm – capturarea nu rezolvă cauza, ci efectul. Luăm câinii găsiţi pe străzi la acel moment, însă dacă nu acţionăm printr-un efort comun alături de alte instituţii să luăm măsuri pentru a prevenit astfel de incidente, din păcate, ne vom confrunta cu astfel de incidente în continuare”, a susținut purtătoarea de cuvânt a ASPA, Cătălina Trănescu, potrivit News.ro.

Întrebată la ce instituţii se referă şi ce măsuri pot fi luate, purtătoarea de cuvânt a ASPA a răspuns: „Departe de mine gândul de a face un ping pong între instituţii, că nu este ceea ce ar putea ajuta într-un fel sau altul, însă sunt lucruri reale care ţin de competenţele şi atribuţiile fiecărei instituţii şi care trebuie spuse”.

Ea a ținut să sublinieze că ASPA este responsabilă de gestionare câinilor fără stăpân de pe domeniul public din Bucureşti, dar instituția ar trebui să aibă sprijinul poliţiilor locale de sector, Poliţiei Naţionale, care are competenţe faţă de ASPA, şi anume să verifice proprietarii de câini, proprietarii de animale, dacă aceşti câini sunt microcipaţi, conform legii, dacă sunt sterilizaţi, dacă sunt ţinuţi pe proprietăţi private îngrădite corespunzător în aşa fel încât ei să nu aibă acces să iasă pe domeniul public.

CITEȘTE ȘI:

• DOCUMENT ASPA, împiedicată de Poliția Locală Sector 6 să strângă câinii din zona Lacul Morii, în septembrie
• ANALIZĂ De ce în 2023, în București, un om a murit sfâșiat de câini și de ce se poate întâmpla oricând o nouă tragedie
• Ce buget a avut anul trecut ASPA, instituția din Primăria Capitalei care se ocupă de câinii fără stăpân. Cine conduce instituția și ce salarii sunt