1 Mai – De la protestele sindicale pe viață și pe moarte, la mici, bere și superofertele la distracții / Cum s-a schimbat forța sindicatelor în România

​În primii ani de la declararea zilei de 1 Mai ca Zi Internațională a Muncii, aceasta era sărbătorită prin adunarea sindicaliștilor în diverse cluburi în țară și punerea la punct a listelor de doleanțe.

„Poporul fiind azi ignorat şi analfabet, este împilat de politicianii noştri cari se ridică pe ignoranţa acestui popor”

„Clubul social-democrat din Capitală, împreună cu sindicatele muncitoreşti, au sărbătorit eri în mod solemn sărbătoarea muncei. Sala circului Sidoli era tixită încă de la orele 7 dimineaţa. La orele 8 îşi fac apariţia tăbăcarii şi metalurgiştii, cu o fanfară şi drapelul lor, la a căror vedere, muncitorii din sală izbucnesc în urale. D. N. GEORGESCU, deschide întrunirea spunînd: Azi protestăm contra legei meseriilor, azi cerem legi de ocrotire a munceî, cerem să domnească legile, iar nu să se aplice numai cele de restricţie, azi protestăm contra tuturor samavolniciilor. Dă apoi cuvîntul d-lui D. POPP, care spune: Cerem azi pe lingă celelalte reforme, cea mai mare revendicare de care are nevoie clasa muncitoare, 8 ore de muncă, nu pentru ca să trândăvim, cura ne acuză adversarii noştri, ci ca să facem o mare reformă naţională, şi să ne facem in timpul liber, educaţia fizică şi morală, căci ridicîndu-ne intelectul vom duce omenirea spre civilizaţie. Poporul fiind azi ignorat şi analfabet, este împilat de politicianii noştri cari se ridică pe ignoranţa acestui popor. Partidul liberal spune că e un pericol pentru ţară dacă s’ar acorda acum „Votul Universal”. Dar ce ai făcut el spre binele poporului? Voci: Tramvaie asasine! D. POPP. — Azi, făcînd rechizitoriul clasei conducătoare, cu magistratura terfelită, cu cel mal hidos hoit numit justiție, cu toate murdăriile ei, cu Biserica terfelită, care a transformat popii în Don-Juani şi agenţi electorali (…) (Adevarul- 1913-04-23 / nr. 8479)

„Greva dela fabrica Catz. ARMATA ŞI POLIŢIA INTERVIN Azi dimineaţă, grevistele dela fabrica Catz pe dud veneau în grup spre sala sindicatelor, au fost înconjurate la Filaret de către armată şi poliţie şi unele din ele silite cu forţa să intre în fabrică. Ma multe femei şi câțiva ucenici, ba chiar şi copile de 10—12 ani, au fost bătute de către un căpitan care comanda o companie de vînători. Subcomisarul Constantinescu Cuza a bătut mai multe copile. Cei duși cu sila in fabrică, au sărit peste garduri şi au fugit. Fabrica nu lucrează”. (Adevărul 1916-05-01 / nr. 10466)

Undeva de-a lungul timpului, Ziua Internațională Muncii și-a pierdut sensul

Astăzi, această zi înseamnă ieșiri la mare, la munte, prin mall-uri ori pur și simplu la un grătar ori la un mic cu bere. Ceea ce e foarte bine, întrucât arată progresul societății.De asemenea, piața muncii de azi e infinit mai complexă decât acum 100 de ani. Și poate că unul dintre motivele pentru care semnificația Zilei Muncii s-a pierdut pe fondul picnicurilor și distracției este declinul sindicatelor.

„Sindicatele din România erau considerate printre cele mai puternice din Europa de est, din punctul de vedere al densităţii sindicale şi al influenţei lor asupra legislaţiei muncii, înainte de izbucnirea crizei economice. Dar, odată cu criza economică, rata şomajului a crescut, mulţi salariaţi au părăsit economia formală, trecând în cea informală, o serie de companii şi-au închis porţile, toate aceste fenomene având un anume impact asupra mişcării sindicale şi a numărului de membri atraşi de aceasta. Nu lipsite de efecte în planul imaginii publice au fost şi încălcările principiului independenţei politice, prin alianţe încheiate cu partide politice şi acceptarea unor mandate de parlamentar de către lideri sindicali de notorietate”, explică profesoara Raluca Dimitriu.

HotNews a stat de vorbă despre 1 Mai 2023 și cu Bogdan Hoss, cel mai vechi lider sindical, care conduce Confederația Cartel Alfa.

Cum apreciați mișcarea sindicală din România ultimilor 33 de ani (a crescut în eficacitate, a rămas constantă, a scăzut?)? Câți membri de sindicat erau în 1991 și câți sunt acum?

Bogdan Hossu: În 1991, când șapte sindicate independente de sector industrial s-au reunit și au format confederația Cartel ALFA, aveam 1,4 milioane de membri. In industrie erau 4,6 milioane de lucratori. Acum, numărul total al lucrătorilor in industrie este semnificativ mai mic decât în 1989, mai putin de 800.000 lucratori, deci si sindicalisti sunt mai putin in industrie.

Toate procesele de privatizare, închiderile de fabrici, migrația lucrătorilor români au avut fără îndoială un impact și asupra sindicatelor.

Numărul de membri de sindicat este un indicator important, însă nu este singurul element care determină eficacitatea mișcării sindicale.

Și când vorbim de eficacitate, la ce ne referim de fapt ? La condițiile de muncă, salarizare și protecție a lucrătorilor, realizate prin negocieri colective sau acțiuni sindicale. In ultimul deceniu, după cum se știe, am avut o lege ostilă sindicatelor, cu tot felul de prevederi care făcea munca de negociere extrem de dificilă, de multe ori de-a dreptul imposibilă.

Să vă dau un singur exemplu: în cei 11 ani cât a fost în vigoare această lege, nu s-a putut negocia niciun contract colectiv de sector, pentru că legea impunea condiții care în practică nu puteau fi îndeplinite, sau faptul ca 32% din lucratorii din Romania sunt in unitatile mici (de la 1 – 20 lucratori) care prin lege nu se puteau organiza in sindicate.

Nu intru în detalii prea tehnice, ci vreau doar să subliniez un aspect. In lipsa unor pârghii funcționale – în ceea ce privește sindicatele, aceste pârghii sunt în principal negocierile colective – care să ducă la rezultate, am asistat în ultimii ani la fenomene precum alinierea salariilor la nivelul salariului minim, creșterea numărului de proteste și greve spontane și continua migrație a lucrătorilor.

A crescut/scăzut forța sindicatelor? Ce argumente aduceți?

Aici aș avea un răspuns nuanțat, explică Hossu. Sunt sectoare unde forța sindicală a scăzut, oglindind într-o măsură și mutațiile din structura economiei, dintr-una bazată preponderent pe producția industrială, într-una bazată pe servicii.

Astfel, în industrie, sindicatele au pierdut teren față de anii 90 sau începutul anilor 2000, prin disparitia unitatilor in acest domeniu. Structura noastră, din punct de vedere al apartenentei membrilor de sindicat din diferitelor tipuri de unitati, din confederație noastra s-a modifcat în acești treizeci de ani. La înființare aveam numai membrii din diversele ramuri ale industriei. In prezent cele mai multe organizații membre sunt din domeniul serviciilor, public sau privat. In sectoare care înainte erau puțin sau deloc sindicalizate, avem din ce în ce mai mulți membri: IT, asigurări și bănci, comerț etc.

Alt exemplu vizează personalul din aria de siguranță și apărare, care în anii 90 nu era deloc sindicalizată, acum avem organizații sindicale foarte puternice și active.

Asta arată că o bună parte dintre angajați conștientizează că organizarea sindicală este cea mai bună cale pentru reprezentarea drepturilor și intereselor lor ca salariați.

Ce transmiteți membrilor Confederației Dvs de 1 mai ?

La mulți ani tuturor lucrătorilor care țin economia în mișcare!, le urează liderul sindical.

E o ocazie bună să ne întoarcem la semnificația originară a zilei, de luptă pentru salarii și condiții de muncă adecvate, o fiscalitate care sa faca o buna repartizare a distributiei acesteia intre capital (angajator) si cetacean (lucrator), pentru locuri de muncă decente, servicii de calitate și o legislației în favoarea oamenilor muncii.

De unde s-a pornit

Ziua de 1 mai a devenit cunoscută în întreaga lume în urma unor incidente violente din Chicago, unde peste 65.000 de greviști au ieșit în stradă. Poliţia a intervenit, 4 protestatari au fost împuşcaţi şi mulţi alţii au fost răniţi. În seara aceleaşi zile, a fost organizată o nouă demonstraţie.

Din mulţime, o bombă a fost aruncată spre sediul poliţiei. Au fost răniţi 66 de poliţişti, dintre care 7 au decedat ulterior. Poliţia a ripostat cu focuri de armă, rănind două sute de oameni, din care câţiva mortal. Opt lideri anarhişti au fost judecaţi.

Muncitorii din mai multe state din Europa au adunat fonduri pentru plata apărării. În urma procesului, 5 dintre aceştia au fost condamnaţi la spânzurătoare şi 3 cu închisoarea pe viaţă. Şapte ani mai târziu, o nouă investigaţie i-a găsit nevinovaţi pe cei 8. Mai târziu, au apărut dovezi conform cărora, explozia a fost o diversiune, pusă la cale chiar de către un poliţist.

În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă. Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificației zilei de 1 mai, de sărbătoare internațională a lucrătorilor.

În comunism, 1 Mai era prilej de propagandă deșănțată

În ţările comuniste, ziua de 1 Mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoţită de defilări propagandistice. Sub fotografia liderului comunist Nicolae Ceaușescu, ziarul Scânteia din 1 mai 1985, titra: „Sub faldurile sărbătoreşti ale Zilei Muncii”. Din articol: „ Patria şi-a îmbrăcat haine de sărbătoare. Cugetul unui întreg popor, simţirea unui întreg popor sunt puternic străluminate de bucuria cu care întîmpinăm cea dinţii zi de mai. E Ziua Muncii, o zi simbolică în care se reflectă toate zilele şi nopţile de muncă ale ţării. Pentru că, an de an, această zi prilejuieşte un bogat bilanţ al noilor noastre izbînzi, al tuturor marilor noastre împliniri. Sub faldurile sărbătoreşti ale primei zile de mai se revarsă gîndurile ţării, idealurile ţării, voinţa întregii noastre naţiuni de a înfăptui exemplar cutezătoarele obiective stabilite de Congresul al Xlll-lea al partidului, de a transpune în rodnice fapte idioice şi orientările ctitorului României noi, socialiste, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu”

1 Mai postdecembrist

După 1990 organizaţiile sindicale şi unele partide au încercat să reînvie 1 Mai ca zi de sărbătoare a muncii, scrie RRA.

Dar participanţii treceau repede de la sărbătoare festivă, la mici şi bere, aşa că în timp, manifestările au devenit adunări populare, cu muzică, grătare şi băutură. Mai ales atunci când în anul respectiv erau organizate alegeri, 1 Mai se transforma în chiolhanuri care degenerau în îmbrânceli pentru un cârnat sau un pahar de bere oferit gratis de organizatori, de obicei partide.

Astfel, în 2009, serbarea câmpenească oferită de primarul sectorului 5, Marean Vanghelie, în parcul Izvor, s-a transformat într-un spectacol penibil în care zeci de oameni s-au îmbulzit pentru a prinde un bon prin care puteau să primească gratis mici şi bere.

1 Mai, azi

De 1 Mai 2023, hotelierii și organizatorii se întrec în superoferte. Cluburile din Capitală și din țară organizează și ele petreceri care să marcheze Ziua Muncii.

La Mamaia are loc în perioada 27 aprilie- 3 mai festivalul Sunwaves. Organizat pe plaja Crazy din nordul Stațiunii Mamaia, festivalul de muzică electronică va aduce la malul mării zeci de mii de oameni.

Pe 28 aprilie este prima petrecere organizată și în clubul Fratelli din Mamaia. În acest moment sunt confirmați următorii artiști: 28 aprilie – Loredana, 29 aprilie – Arkadyan, 30 aprilie- Damian & Brothers.

La Costinești tocmai s-a încheiat festivalul Beach Please (27-30 aprilie) , care nu a fost singurul din stațiune. Tot acolo, pasionații de muzică rock s-au bucurat de muzică la „May, Be Rock Fest” în perioada 28 – 30 aprilie.

La Vama Veche, cluburile și barurile care au anunțat petreceri de 1 Mai, nu mai sunt pe plajă, ci lângă, pe pietonala din Vamă. Un alt club a decis să se mute complet într-o pensiune, iar evenimentele sunt organizate în zona piscinei, scrie Funckytravel.ro

Peste 75.000 de turişti sunt aşteptaţi pe litoralul românesc în minivacanţa de 1 Mai

Peste 75.000 de turişti sunt aşteptaţi pe litoralul românesc în minivacanţa de 1 Mai, cei mai mulţi dintre aceştia optând pentru Costineşti, Mamaia şi Vama Veche.

Secretarul general al Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România, Corina Martin, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă organizată în staţiunea Eforie Nord, că cei mai mulţi turişti sunt aşteptaţi în special la Costineşti şi Mamaia, datorită evenimentelor care se vor organiza în aceste staţiuni.

„Aşteptăm peste 75.000 de turişti pe litoral în weekend-ul de 1 Mai, datorită evenimentelor ce se organizează mai ales în Costineşti şi Mamaia”, a spus Martin.

Pe primul loc ca număr de turişti prezenţi la un eveniment va fi „Beach, Please”, festivalul care, potrivit organizatorilor, va atrage în Costineşti circa 50.000 de participanţi.

Conform vicepreşedintelui Organizaţiei Patronale Costineşti, Ilie Marinel, la festivalul „Beach, Please”, aflat la a doua ediţie, vor evolua o sută de artişti, într-un program intensiv de 13 ore de muzică pe zi.

„Surpriza anului trecut – ‘Beach, Please’, în weekendul de 1 Mai, revine într-un format grandios în acest an”, a afirmat Marinel.

Şi staţiunea Mamaia, cu o capacitate oficială de cazare de circa 20.000 de locuri, va atrage turişti, având în vedere că sunt anunţate mai multe evenimente, pe plaje şi în cluburi.

„Ediţia cu nr. 30 SUNWAVES continuă să atragă un număr foarte mare de vizitatori străini şi români – sunt vândute peste 10.000 de bilete către turişti ce vin din Europa de Vest, pe primele locuri fiind Marea Britanie, Germania şi Italia, dar si turiştii români, desigur. GRILL FEST, cea mai nouă experienţă de barbecue şi muzică din România, dar şi FESTIVAL du BONHEUR oferă o reţetă de mare succes – gastronomie savuroasă, spectacole culinare şi muzică, cu artişti de renume, anunţaţi deja, pe plajele din Constanţa şi Mamaia”, se arată într-un comunicat de presă transmis de patronate.

Vama Veche se situează pe locul al treilea în topul destinaţiilor turistice de pe litoralul românesc pentru minivacanţa de 1 Mai, fiind aşteptaţi 7.000 – 8.000 de turişti.

Preşedintele Patronatului Eforia Turistică, George Lică, a afirmat că staţiunile Eforie Nord şi Eforie Sud, preferate în special de familiile cu copii, sunt şi ele pregătite pentru primirea turiştilor.

Tarifele de cazare pentru minivacanţa de 1 Mai, pentru un pachet de două nopţi, la o unitate de cazare categoria 3* din Costineşti, pornesc de la 350 lei/persoană, iar pentru un hotel categoria 4*, în aceeaşi staţiune, ajung până la 520 lei/persoană. Tot pentru un pachet de două nopţi, la Venus – 180 lei/persoană, până la 900 lei la hoteluri de 4* All Inclusive; la Mamaia – 175 lei/persoană, până la 2.400 lei la hoteluri 5*; la Eforie – 150 lei/persoană, până la 1.300 lei în hoteluri de 4*, cu demipensiune