„O zi fără avocați! Ziua în care justiția nu există”. Protest al avocaților, miercuri

Baroul București recomandă avocaților să-și întrerupă activitatea miercuri, timp de 24 de ore, un demers similar fiind anunțat, de altfel, la nivel național, în cadrul campaniei „O zi fără avocați! Ziua în care justiția nu există”, inițiată de Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR), care reclamă o serie de disfuncționalități în sistem.

Campania „O zi fără avocați! Ziua în care justiția nu există” a fost inițiată printr-o decizie a Consiliului UNBR, „pentru apărarea drepturilor avocaților, supuși unor provocări și disfuncționalități continue în exercitarea misiunii de apărare a drepturilor și libertăților cetățenilor”.

„Ziua fără avocați” a fost stabilită pentru 4 octombrie, cu recomandarea către avocații membri să își întrerupă activitatea și să nu intre în sălile de judecată. Astfel, avocaților li se recomandă să formuleze cereri de amânare în dosarele care au joi.

Uniunea Naţională a Barourilor a transmis un memoriu cu principalele disfuncţionalităţi către guvern, Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, Consiliul Superior al Magistraturii şi principalele instanţe.

Probleme semnalate de avocați:

• Termenele îndelungate acordate de instanțe, durata exagerată a etapei scrise a procesului, soluționarea îngreunată a majorității dosarelor datorată în principal numărului redus de judecători. Intervalul de circa 6 luni între momentul la care se inițiază un anumit demers juridic și primul termen de judecată generează nemulțumirea vădită a clienților și diminuează încrederea justițiabililor în justiție.
• Prelungirea nejustificată a procedurii de regularizare a cererilor de chemare în judecată, care deși a fost reglementată în ideea accelerării soluționării acestora, are un efect contrar datorită manierei defectuoase în care se aplică.
• Amânarea repetată a pronunțării soluțiilor în dosare (neurmată, în materie civilă, de comunicarea hotărârii motivate) peste termenul prevăzut de Codul de procedură civilă, iar comunicarea hotărârii motivate depășește frecvent durata de 6 luni;
• Durata foarte mare a perioadei de derulare a urmăririi penale.

• Preschimbarea termenelor de judecată pentru dosarele aflate pe rol, ajungându-se la un decalaj de peste 6 luni de zile față de termenele inițial stabilite.
• Fixarea primului termen pentru dosarele nou înregistrate la un interval foarte mare de timp față de data înregistrării cererii.
• Inexistența unei aplicări unitare a procedurii de normare a activității, ceea ce lipsește de previzibilitate actul de justiție.
• Neindicarea unui reper temporal până la care urmează a fi realizată analiza CSM, deși prin Hotărârea CSM nr.2040/13 iulie 2023 se arată că normarea muncii la 40 dosare/lună reprezintă o măsură temporară, până la efectuarea unei analize referitoare la volumul optim de activitate al judecătorilor.
• Valoarea excesivă a taxelor judiciare de timbru în unele situații ( în special procesele de partaj), care în multe situații împiedică sau descurajează părțile să inițieze demersurile judiciare.
• Ineficiența practică a legislației ajutorului public judiciar, aceasta nefiind corelată cu realitățile economice din prezent. Actualul sistem nu permite justițiabililor care au nevoie de asistență juridică să acceadă la aceasta.

Propuneri:

• Crearea cadrului necesar pentru asigurarea resursei umane în magistratură prin cooptarea de judecători din rândul avocaților, evident cu îndeplinirea unor criterii de profesionalism și reputație;
• Implementarea dispozițiilor procedurale care să încurajeze folosirea procedurii privind administrarea probelor prin avocați.
• Calificarea ca abatere disciplinara gravă a nerespectării termenului de pronunțare și de redactare a hotărârilor, prevăzut de codurile de procedură și în legile speciale.

Regândirea sistemului de calcul al taxelor judiciare de timbru în materie de partaj prin:

• Stabilirea unui sistem progresiv (a se vedea art. 3 din OUG 80/2013) astfel încât la valori mari ale masei partajabile taxele să scadă progresiv, fără a fi menținut un procent fix.
• Raportarea taxei datorată strict la cota/bunurile care este/sunt în dispută/care se contestă, și nu la valoarea întregii mase partajabile / a bunurilor ce o compun;
• Modificarea legislației taxelor de timbru, astfel încât justițiabilii să beneficieze de facilități la plata taxelor de timbru în cauzele în care sunt asistați/reprezentați de avocați;
• Stabilirea unei taxe fixe în căile de atac în toate cazurile în care procesul de fond se soluționează prin excepții;
• Restituirea taxei de timbru în cauzele soluționate prin tranzacții sau în procedura medierii.