Halele Centrale, zise și „Pântecele Bucureștiului", locul unde se vindea și se cumpăra toată ziua și unde se dregeau oamenii după beție

Înainte de mall-uri, supermarketuri și hypermarketuri, în București au existat Halele Centrale, locul unde se aduna toată lumea din oraș la cumpărături. Gospodine, negustori, slujnice, dar și meșteri și gură-cască – oamenii se adunau aici încă de când se crăpa de ziuă și „curățau” tot ce se găsea în hale și pe tarabe.

Tot de aici puteai să închiriezi sau să angajezi tăietori de lemne, grădinari sau servitori.

Aproape de Dâmbovița, fix în „buricul” orașului, se ridica „Sfânta Treime” formată din Hala Mare, Hala de Pește și Hala de Păsări. Dacă urcai puțin spre dealul Mitropoliei, vedeai șirurile de tarabe ale pieței de fructe și legume Bibescu-Vodă.

Pe cele două maluri ale Dâmboviței, la distanță de doar câteva sute de metri, puteai să găsești aproape tot de ce aveai nevoie, la prețuri mici (pentru a menține marfa în mișcare), și pentru a chema aici bucureșteanul tot la 2-3 zile.

Mircea Damian scria, în lucrarea sa „București”, că „Aci e nodul comercial al capitalei și hrana ei. Fiindcă în halele centrale se întâlnesc toate străzile negustorești: Lipscanii, Moșii, Carol, Smârdan. De aci se aprovizionează toată capitala cu carne, cu pește, cu legume, cu fructe. Aci este și piața de flori, de aci se pot angaja servitoare, grădinari, tăietori de lemne, țigănci pentru văruit. Se pot cumpăra scoarțe românești, și semințe și flori, săpun și opinci, oale și smântână, stambă și șireturi de ghete.”

Citește, pe B365.ro, despre gloria Halelor Centrale, dar și când și de ce au dispărut de ca și cum n-au existat niciodată.