Paul de România nu va fi extrădat – decizie definitivă a instanței din Franța / Ministrul Alina Gorghiu spune că a solicitat explicații omologului francez

Franța a refuzat definitiv să îl extrădeze pe fugarul Paul de România, informație confirmată de ministrul Justiției, Alina Gorghiu, pentru G4Media.ro. „Instanța de fond din Franța a respins predarea invocând compunerea nelegală a completului de judecată din România. Mai exact, faptul că unul dintre judecători nu ar fi depus jurământul la învestirea în funcție”, a relatat Alina Gorghiu pentru publicația citată.

Autoritățile române încearcă de peste trei ani să îl aducă în țară pe Paul Philippe al României, condamnat definitiv, în decembrie 2020, la trei ani și patru luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa.

• Citește și: Franța refuză să îl extrădeze pe fugarul Paul de România, condamnat la închisoare în dosarul Ferma Băneasa și dat în urmărire de trei ani

„Am transmis la timp toate documentele pe care ni le-au solicitat, precum și situația condițiilor de detenție, acolo unde urma să fie încarcerat, care erau în conformitate cu standardele europene. Instanța de fond din Franța a respins predarea invocând compunerea nelegală a completului de judecată din România. Mai exact, faptul că unul dintre judecători nu ar fi depus jurământul la învestirea în funcție”, a explicat Alina Gorghiu pentru G4Media.ro.

Ea consideră că instanța franceză și-a depășit competențele atribuite prin decizia-cadru JAI 2002/584 privind mandatul european de arestare.

„Procurorul de caz a declarat recurs, însă nu a motivat în termen calea de atac, așa că a fost decăzut din termen, iar hotărârea primei instanțe a rămas definitivă. Am făcut demersuri către Ministerul Justiției din Franța. I-am comunicat nedumerirea autorităților din România și am solicitat identificarea unei soluții. Și i-am solicitat omologului meu să verifice împreună cu organele competente la erorile umane și procedurale din acest caz”, a spus Gorghiu.

Ministerul Justiției arată că magistratul de legătură și instanța de executare caută o soluție pentru a repune în discuție această cauză. „În măsura în care se identifică, vom relua demersurile”, a transmis Alina Gorghiu.

Amintim că, în noiembrie anul trecut, Curtea de Apel din Paris a respins cererea autorităților de la București de aducere în România a lui Paul Philippe al României (75 de ani), care a susținut că solicitarea de extrădare a fost făcută „în scop politic”.

Astfel, Camera pentru extrădări a Curţii de Apel din Paris a refuzat predarea „din cauza unui risc real de încălcare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”.

Dar hotărârea instanței din Paris nu era definitivă, putând fi atacată de către procurorul general.

Fuga lui Paul de România

Paul de România a fost dat în urmărire în decembrie 2020 după ce a fugit din România înainte de a fi condamnat definitiv de instanța supremă la 3 ani și 4 luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. În 27 iunie 2022, el a fost prins pe stradă, la Paris, iar la verificări a prezentat un paşaport eliberat de autorităţile britanice. În luna septembrie, a fost eliberat din închisoare printr-o decizie a Curții de Apel Paris, fiind plasat sub control judiciar.

În 17 decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunțat sentința definitivă în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar Prinţul Paul a fost condamnat la trei ani şi patru luni de închisoare cu executare. În prima instanță, el primise 3 ani cu suspendare. După pronunțarea deciziei de condamnare, polițiștii au mers la locuința lui Paul al României, din centrul Capitalei, pentru a-l duce la penitenciar, însă nu l-au găsit acasă. De atunci, el era dat în urmărire internațională și căutat de Poliția Română.

• Citește și: Cum sfidează Paul de România autoritățile de la București, care încearcă de doi ani să-l aducă în țară. Interviu în presa franceză

Acuzațiile din dosarul Ferma Băneasa

Acuzaţiile vizează infracţiuni comise în perioada 2006 – 2013, pentru obținerea unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul de România. Prejudiciul în acest dosar depășește 145 de milioane de euro, 135 de milioane de euro reprezentând numai contravaloarea terenurilor fostei ferme regale de la Băneasa, iar 10 milioane de euro, pădurea Fundu Sacului din Snagov.

În 18 mai 2016, Remus Truică, Paul Philippe al României, Dan Andronic, precum şi oamenii de afaceri Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz şi Moshe Agavi au fost trimişi în judecată de DNA în dosarul privind retrocedarea ilegală a Fermei Regale Băneasa şi a pădurii Snagov.

Conform DNA, Paul Philippe Al României a cumpărat influenţa pe care Truică o avea asupra diferiţilor funcţionari de la instituţiile publice care deţineau cele două proprietăţi. Truică a prezentat „afacerea” unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat, pentru a se implica în demersurile infracţionale, singura cale în obţinerea bunurilor imobile pe care Paul Philippe Al României le revendica în mod nelegal.

La acest grup, au aderat şi alte persoane, printre care şi Dan Andronic.

„Inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Truică Remus şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL. Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (…) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie/ afaceri cu membri ai guvernului, parlamentari, funcţionari, autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philippe”, spunea DNA.

Prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri a grupului au ascuns ulterior natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea, în 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii. Contractul a fost încheiat între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică.

„Acest contract prevede că Al României Paul Philippe, în calitate de cedent transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 ha şi Pădurea Snagov cu teren forestier de circa 30 ha). Reciplia SRL se obliga să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire”, mai susţin procurorii.

Ulterior, ca urmare a contractului de cesiune, prinţul Paul ar fi semnat alte înscrisuri şi contracte, prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a unor bunuri ce urmau să fie retrocedate. Este vorba, printre altele, de actul adiţional încheiat pe 20 martie 2007, ce viza 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş, cel din 4 aprilie 2007 ce viza bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic, cel din 4 octombrie 2007 ce viza 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere, precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti.

După dobândirea bunurilor Pădurea Snagov şi Ferma Băneasa, acestea au fost transferate de prinţul Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la preţuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienţei, iar societatea respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.

Potrivit procurorilor, prin activitatea infracţională desfăşurată s-a reuşit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu în dauna statului român de 9.523.769 euro, precum şi a fermei regale Băneasa, cu un prejudiciu în dauna statului român de 135.874.800 euro. Ambele sume, totalizând 145.398.569 euro, reprezintă şi un folos necuvenit pentru prinţul Paul, Remus Truică şi asociaţii acestuia în grupul infracţional, spunea DNA.

• Citește și: Poza marilor fugari ai României. Lista condamnaților pe care autoritățile nu reușesc să-i aducă în țară să-și execute pedepsele este tot mai lungă

Nerecunoscut de Casa Regală

Tatăl său, Carol Mircea Grigore, născut în 1920 în România, a fost considerat fiul nelegitim al lui Carol al II-lea, rege al României din 1930 până la abdicarea sa în 1940 în favoarea fiului său cel mai tânăr, Mihai I.

În 1947, familia regală a fost expulzată din România de către comuniști, iar proprietățile sale au fost confiscate.

Carol Mircea Grigore a obținut recunoașterea filiației sale cu Carol al II-lea în Portugalia, unde a locuit, în 1955, apoi în Franța în 1963 și în România mult mai târziu, în 2012.

Paul al României, care deține naționalitățile franceză, britanică și română, s-a întors să trăiască în România în anii 1990. El nu a fost niciodată recunoscut ca membru al familiei regale de către regele Mihai.

Potrivit acestuia, este urmărit penal pentru că își revendică moștenirea de proprietăți, terenuri și tablouri de maestru.

În același timp, Paul de România a lansat o procedură judiciară la Paris pentru a recupera tablouri, inclusiv două de El Greco, scoase din România de regele Mihai I în 1947.