Le Vif: Cu două luni înainte de Brexit apar fisuri în jurul frontierei irlandeze

După referendumul din 2016, Irlanda și UE au făcut front comun pledând pentru absența unei frontiere fizice cu Irlanda de Nord după Brexit. Dar această înțelegere se erodează o dată cu riscul tot mai mare de divorț fără acord între Londra și Bruxelles, scrie Le Vif citat de Rador.

Timp de luni de zile, autoritățile europene și irlandeze au evitat cu grijă să vorbească despre fezabilitatea și consecințele instituirii de controale pe ceea ce va deveni noua frontieră externă a UE, lungă de 500 Km și traversată de peste 200 de drumuri.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a încălcat tabuul în această săptămâna. Întrebat despre consecințele unei eventuale retrageri britanice fără acord cu Uniunea Europeană, dl Schinas a estimat că răspunsul este “destul de evident”. “Veți avea o frontieră dură”, a lansat el.

Remarca a luat pe nepregătite Dublinul și guvernul prim-ministrului Leo Varadkar a reamintit UE promisiunile sale de a menține frontiera deschisă.

În opinia ziarului “The Irish Independent”, comentariile dlui Schinas sunt o “lovitură de pumnal în spate”, destinată să “pregătească Dublinul pentru negocieri dificile în săptămânile următoare”.

A doua zi, dl Schinas și-a diluat afirmațiile, subliniind că UE este “decisă să facă tot ce poate, cu sau fără acord, ca să evite nevoia unei frontiere și să protejeze pacea în Irlanda de Nord”.

Dar Irlanda, care îndură fără să vrea decizia Regatului Unit de a părăsi UE după 46 de ani de căsătorie, se simte sub presiune. De ce țara care suferă trebuie să facă întotdeauna concesii?”, s-a enervat Leo Varadkar vineri la Bloomberg TV.

”Să găsim un mijloc”

Negociatorul șef al UE, Michel Barnier, a încercat să calmeze situația, dar vorbele sale au provocat noi întrebări. “Noi trebuie să găsim un mijoc operațional de a face verificări și controale fără a reinstaura o frontieră”, a declarat el fără alte precizări.

Prim-ministrul irlandez a primit critici în țara sa pentru lipsa de pregătire pentru scenariul reîntoarcerii la o frontieră terestră.

Poziția lui este considerată totuși “rezonabilă” de către Federico Fabbrini, director al Brexit Institute al Dublin City University: “El nu vrea să ia măsuri atâta timp cât se poate evita revenirea la o frontieră”, justifică cercetătorul.

Până acum, Leo Varadkar se putea sprijini pe acordul negociat între UE și Regatul Unit, care prevedea soluția numită “plasa de securitate”. Ea trebuia să evite revenirea la o frontieră fizică menținând tot Regatul Unit într-o uniune vamală cu UE.

Dar această dispoziție este aspru criticată de cei pro-Brexit care se tem de o atașare permanentă la UE. După părerea lor, declarațiile dlui Barnier dovedec că o alternativă la plasa de securitate poate fi găsită pentru a împiedica stabilirea unei frontiere terestre.

Și după respingerea acordului de retragere în parlamentul britanic, pe 15 ianuarie, Londra dorește să rediscute cu UE problema frontierei irlandeze și în special a plasei de securitate.

„Perioadă de haos”

Leo Varadkar a avertizat vineri că o ieșire fără acord ar duce la o “perioadă de haos”, putând implica la frontieră “camere de luat vederi, infrastructuri fizice, eventual o prezență a poliției sau o prezență a armatei pentru a o secunda”.

O asemenea evoluție ar constitui o schimbare radicală, în siuatia în care ultimele puncte de control militar de la frontieră au fost distruse în urmă cu 20 de ani după semnarea unui acord de pace care punea capăt celor trei decenii de conflict din regiune.

Prim-ministrul irlandez a estimat că până la urmă, UE, Regatul Unit și Irlanda vor trebui “să se pună de acord pe o aliniere completă” între Irlanda de Nord și Republica Irlanda pentru a evita o frontieră dură.

Dar Seamus Leheny, un oficial al FTA (Asociația de transport de mărfuri) din Irlanda de Nord, se teme deja de un scenariu catastrofal. “Sute de camioane ar putea staționa la frontieră în așteptarea autorizațiilor” de a circula, se îngrijorează el.