Euronews scrie că Poliția de frontieră română bate migranți / Acuzații grave făcute de ONG-uri sârbe: unii migranți ar fi fost bătuți cu biciul, un altul cu propriile cârje

Șase sirieni și un egiptean au ajuns la ușa unui ONG din Belgrad în 19 august pentru a cere ajutor. Aceștia le-au relatat angajaților că au fost împinși violent înapoi în Serbia de către polițiștii de frontieră români. Unul din bărbați avea un picior amputat, acesta relatând că polițiștii români i-au folosit propriile cârje pentru a-l bate, scrie Euronews.

Povestea nu este însă unică, potrivit Euronews, site-ul relatând că un alt grup de migranți, care a trecut prin Turcia, Grecia și Albania până a ajuns la tabăra sârbă din Subotica, a relatat o experiență similară.

Depistați cu camerele cu termoviziune în timp ce încercau să treacă granița dintre Serbia și România, aceștia au fost interceptați și susțin că au fost acostați de polițiști în uniforme închise la culoare, unul din aceștia tăbărând asupra lor cu un bici. Migranții au povestit că fuseseră deja bătuți cu bastoane de poliția din Ungaria dar niciodată biciuiți, unul dintre ei afirmând că a fost aproape de a-și pierde un ochi.

Aceste relatări fac parte dintr-o serie de mărturii strânse de mai multe ONG-uri din apropierea graniței dintre Serbia și România, toate ducând la aceeași concluzie: poliția de frontieră română – și cea a altor țări de pe ruta preferată de migranți – ar folosi violența împotriva acestora, scrie Euronews.

Site-ul mai notează că de-a lungul Dunării, la granița dintre Serbia și România până la provincia autonomă Voivodina, bătăile, intimidările și întoarcerea ilegală din drum a migranților fac parte acum din viața cotidiană. Frontiera de aici a devenit noul epicentru al așa-numitei „rute Balcanice” a migrației.

Numerele exacte sunt greu de stabilit, un ONG sârb estimând că „cel puțin cincizeci” de persoane sunt întoarse cu forța din România în Serbia în fiecare zi. O altă organizație neguvernamentală vorbește de o medie 400-600 de migranți întorși din drum săptămânal.

Polițiștii de frontieră sunt acuzați că folosesc bastoane și cabluri pentru a bate migranții, aceștia acuzând ofițerii și de folosirea aparatelor cu electroșocuri. Alții afirmă că hainele le-au fost incendiate și că au fost intimidați cu focuri de armă trase în aer. Unii migranți au povestit despre „comandouri” de agenți îmbrăcați în negru cu măști de schi pe cap pentru a nu fi recunoscuți.

Poliția de frontieră română a negat acuzațiile iar ONG-uri de la noi din țară care colaborează cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, precum Generația Tânără România sau Consiliul Național Român pentru Refugiați, au afirmat că nu au cunoștință despre presupusele violențe de la graniță.

Creșterea presiunii migratorii

„Toate acțiunile întreprinse de polițiștii de frontieră români împotriva migranților care se află în mod ilegal la graniță trebuie desfășurate în concordanță cu legile naționale și internaționale în vigoare, inclusiv respectarea drepturilor omului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției de frontieră pentru Euronews.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române a anunțat că 1.823 de migranți „au fost găsiți la granița cu Serbia în timp ce încercau să intre în țară ilegal” în primele șapte luni ale lui 2020.

Irena Abdelalem Abdelmaksoud, o specialistă în probleme legate de copii neînsoțiți sau separați, a declarat pentru Euronews că ruta românească este tot mai populară în rândul migranților datorită dificultăților întâlnite la granița cu Ungaria sau Croația. Abuzurile comise de agenții de frontieră din aceste țări sunt binecunoscute și la Bruxelles.

„Acest tip de comportament brutal al poliției române în timpul împingerii înapoi a migranților este de aceeași natură cu cel observat prima dată în Ungaria iar mai târziu în Croația”, afirmă Abdelmaksoud.

Asociația acesteia oferă informații și cursuri de limbă pentru migranți, desfășurând interviuri zilnice cu persoane respinse la frontieră și întoarse la Belgrad.

„După ridicarea stării de Urgență în Serbia am observat o creștere a cazurilor de întoarcere de la frontiera cu România în numere mai mari chiar decât din Ungaria. De obicei migranții nu vor să se oprească în România, ei vor să meargă mai departe să se alăture familiilor lor. Sirienii și irakienii arată cu degetul înspre Germania în timp ce bărbații care călătoresc singuri preferă Franța sau Belgia”, a mai declarat Abdelmaksoud.

„La început a fost mai ușor de trecut granița română, erau mai puține controale și mai puțină violență. Apoi, în timp, am început să strângem tot mai multe mărturii (referitoare la violență) chiar și la granița cu România. Multe grupuri diferite afirmă același lucru. Unii migranți spun că au cerut în van azil pentru a nu fi respinși în timp ce alții, care călătoresc în grupuri, nici nu au curajul să pronunțe cuvântul ‘azil’: ei se tem că poliția va crede că vor cu toții să se oprească în România”.

O creștere a violenței ar fi corelată cu creșterea numărului de migranți, declară Rados Djurovic, directorul Centrului pentru Protecția Solicitanților de Azil, acesta afirmând că întoarcerile din drum ilegale din România devin „tot mai sângeroase”.

„[Întoarcerile din drum] au început în urmă cu cel puțin un an dar acest tip de violență este recent, a început în urmă cu 3-4 luni. Ele sunt legate de creșterea presiunilor migratorii asupra României. Cu cât sunt mai multe cazuri cu atât crește violența”, afirmă Djurovic.