Europa se teme de o nouă criză a refugiaților după căderea Afganistanului, Erdogan stă la pândă

Liderii europeni au vorbit deja despre nevoia de a formula un plan de a răspunde situației din Afganistan care ar putea declanșa o nouă criză a refugiaților asemănătoare celei care a zguduit blocul comunitar în 2015, relatează CNBC.

Scenele haotice de la începutul săptămânii, când mii de persoane au încercat să prindă un ultim zbor din capitala Kabul, continuă miercuri în afara aeroportului din capitala afgană unde talibanii au tras focuri de armă pentru a dispersa mulțimile numeroase de oameni ce vor cu disperare să părăsească țara.

Căderea Kabulului după luni de lupte pe întregul teritoriu al Afganistanului, urmată de schimbarea de regim, i-a făcut pe liderii celor mai mari două economii din Uniunea Europeană, Germania și Franța, să vorbească despre un posibil flux de refugiați care să se îndrepte spre blocul comunitar.

„Trebuie să anticipăm și să ne protejăm împotriva unor fluxuri migraționiste neregulate”, a declarat luni seara președintele francez Emmanuel Macron, luându-și angajamentul de a lucra cu celelalte state europene pentru a avea un răspuns „robust, coordonat și unit” la o nouă criză a refugiaților.

Retorica a fost similară și în Germania învecinată.

Armin Laschet, președintele Uniunii Creștin-Democrate și candidatul văzut cu cele mai mari șanse de a o înlocui pe Angela Merkel în fruntea țării, a declarat luni că „[anul] 2015 nu trebuie repetat”, făcând referire la criza majoră legată de migrație cu care s-a confruntat UE în 2015 și 2016 din cauza războiului civil din Siria.

Peste 1,2 milioane de persoane au cerut azil în Uniunea Europeană doar în 2015, potrivit Eurostat.

Alberto-Horst Neidhardt, un analist de politici privind migrația la think tank-ul EPC din Bruxelles, a declarat marți pentru CNBC că „nu există niciun dubiu” că declarațiile făcute la Berlin și Paris „sugerează că subiectul va fi unul major la alegerile germane și poate și la cele din Franța”.

Germanii vor fi chemați la urne să voteze pentru alegerile parlamentare pe 26 septembrie.

O moștenire pe care Merkel o va lăsa în urmă este decizia sa din 2015 de a păstra granițele deschise pentru refugiații sirieni – o decizie care între timp a fost legată de o creștere a retoricii anti-imigrație în țara sa și care a provocat o falie inclusiv în propriul ei partid.

Franța va organiza alegeri prezidențiale în luna aprilie a anului viitor.

Sondajele de opinie arată că actualul președinte Emmanuel Macron se va confrunta probabil în turul 2 cu Marine Le Pen, lidera Adunării Naționale, formațiune cunoscută pentru pozițiile sale anti-imigrație.

FOTO: Louisa Gouliamaki / AFP / Profimedia

O repetare a crizei din 2015?

UE va dori să evite o repetare a crizei migraționiste din 2015 când refugiați sirieni și alți imigranți au ajuns la granițele Europei.

Mulți și-au pierdut viețile în călătorii periculoase pe mare iar situația a creat diviziuni în rândul blocului comunitar.

Un grup de state UE au fost mai dispuse să accepte și integreze refugiații care încercau să scape de război.

Alte țări, ca Ungaria, erau mai sceptice față de idee.

Carsten Nickel, director adjunct al companiei de consultanță Teneo, crede că o divergență similară de opinii ar putea avea loc din nou.

„Este un reflex comun în rândul politicienilor din vestul Europei să ceară răspunsuri la nivelul UE privind provocările legate de migrație. Însă, indiferent de evoluțiile din Afganistan, o soluție cu adevărat europeană va fi greu de atins. Diferențele dintre membrele state din estul și vestul UE asupra acestor probleme sunt pur și simplu prea mari”, a declarat Nickel pentru CNBC.

Însă acesta crede că o soluție ar putea fi convenită de un număr mai mic de state UE.

Grecia, Italia, Spania, Malta și Cipru, țări din sudul Europei, au cerut să discute impactul potențial al migrației în cadrul unei întruniri la nivel european de miercuri.

Notis Mitarachi, ministrul grec pentru migrație, a declarat miercuri că țara sa „nu poate și nu va deveni” o poartă pentru migranții și refugiații care încearcă să ajungă în UE, potrivit Reuters.

Grecia a fost unul dintre principalele puncte de intrare a migranților în blocul comunitar în timpul crizei din 2015.

Mitarachi a cerut la rândul său o soluție la nivelul UE.

FOTO: Pignatelli-EUC / Zuma Press / Profimedia

Erdogan stă la pândă?

Una dintre cele mai importante părți ale soluției UE pentru criza refugiaților din 2015 a fost semnarea unei înțelegeri care a acordat 6 miliarde de euro Turciei pentru ca aceasta să ofere adăpost, educație și îngrijiri de sănătate refugiaților, limitând astfel fluxul ajuns în Europa.

Shamaila Khan, directoare la compania financiară globală AllianceBernstein, a declarat marți pentru CNBC că Turcia va juca probabil un rol major din nou.

„Turcia nu este străină de crizele de refugiați”, a declarat aceasta, adăugând că o nouă criză declanșată de situația din Afganistan ar putea însemna că președintele turc Recep Erdogan va exercita o influență tot mai mare asupra liderilor UE.

„Erdogan va fi în scaunul șoferului în ceea ce privește cererile, nu doar datorită refugiaților care intră în țara. Dacă Erdogan va putea juca un rol cheie în negocierile cu talibanii acesta va putea de asemenea construi poduri cu comunitatea internațională”, afirmă Khan.

Alberto-Horst Neidhardt de la EPC susține că înțelegerea dintre UE și Turcia ar putea fi extinsă pentru a include și refugiații afgani. Însă acesta avertizează că de data aceasta Ankara s-ar putea să nu fie la fel de dispusă să facă acest lucru.

Turcia, care în prezent găzduiește 4 milioane de refugiați, unul dintre cele mai mari numere din lume, se confruntă la rândul său cu diviziuni interne cu privire la acest subiect.

Autoritățile de la Ankara au început deja să construiască un zid din beton la granița sa cu Iranul pentru a putea controla orice noi fluxuri.

„Problema găzduirii refugiaților a devenit un factor de polarizare puternic în societatea turcă, alimentat în mare parte de turbulențele economice și creșterea șomajului”, afirmă Wolfango Picoli, copreședinte al companiei de consultanță Teneo.

„Opinia publică din Turcia este împotriva oricăror noi sosiri, mai ales din Afganistan, țară cu o cultură și obiceiuri semnificativ diferite de ale turcilor”, spune acesta.

Citește LIVETEXT pe HOTNEWS ultimele evoluții ale situației din Afganistan AICI.