Mărturiile unor directori de școli de limba română din Transnistria după ce regiunea a rămas fără gazul rusesc: „Oamenii sunt transformați în zombi. Cred televizorul”

HotNews a vorbit cu directori ai unor licee de limba română din Transnistria și cu alți locuitori din regiunea separatistă pentru a afla cum se resimte criza energetică care a început aici de câteva zile.  

• De la 1 ianuarie, cei 400.000 de locuitori ai Transnistriei au rămas fără gazul rusesc pentru care plăteau o sumă modică pe metrul cub. 
• „Sperăm ca mulți dintre elevi să meargă la bunici, la sate, unde sunt sobe și se pot încălzi mai ușor”, a declarat pentru HotNews Ion Bucioc, directorul liceului cu predare în limba română din orașul Râbnița, unde învață mai mult de 200 de copii. 
• Expertul în energie Eugen Muravschi spune că, de fapt, criza nu este altceva decât „o bâtă politică în mâna lui Putin”, în vederea alegerilor parlamentare care vor avea loc anul acesta în Republica Moldova.

Criza energetică începută în 1 ianuarie în Transnistria are efecte deja în viața de zi cu zi a celor aproximativ 400.000 de oameni care trăiesc aici, după ce Gazprom nu a mai livrat gaze în regiunea separatistă din Moldova, pentru care localnicii plăteau o sumă modică – 0,87 ruble transnistrene pe metrul cub, adică echivalentul a 25 de bani românești. Pentru comparație, în România, metrul cub de gaz este plafonat la 3,2 lei. Fiecare familie din Transnistria a trebuit acum să-și procure radiatoare sau aparate de aer condiționat pentru a se încălzi.

Presa de limbă rusă din regiunea separatistă scrie, de exemplu, că mai multe străzi din capitala Tiraspol au rămas fără electricitate, după ce s-au ars siguranțele la transformatoare, din pricina suprasolicitării rețelei. 

De asemenea, la linia telefonică de urgență pusă la dispoziție de autoritățile de la Tiraspol există foarte multe solicitări de lemne de foc, mai scrie presa din regiune care precizează că, în actualul context, localnicii pot aduna gratuit lemne uscate din pădurile administrate de ocoalele silvice.

Tot din presa transnistreană aflăm că multe gospodării din mediul rural și-au redeschis sobele pe lemne, după ce în ultimii ani s-au încălzit cu gaz rusesc. 

În ceea ce privește autoritățile constituționale de la Chișinău, acestea au luat mai multe măsuri de economisire a energiei electrice pe teritoriul pe care-l controlează. Asta pentru că după ce Gazprom a sistat furnizarea de gaz în Transnistria, Republica Moldova a rămas fără 30% din energia electrică produsă la centrala de la Cuciurgan, aflată în stânga Nistrului. 

Dar dincolo de ce scrie presa locală, HotNews a încercat să afle mai multe informații despre ce întâmplă în regiune de la directorii școlilor de limbă română din zonă. În total, sunt opt astfel de unități de învățământ cu predare în limba oficială a statului moldovean și care sunt subordonate Ministerului Educației de la Chișinău. În restul unităților de învățământ din Transnistria predarea orelor se face în limba rusă.  

„Sperăm ca mulți dintre copii să meargă la bunici, la sate, unde sunt sobe și se pot încălzi mai ușor”

Ion Bucioc este directorul liceului cu predare în limba română „Evrica” din orașul Râbnița, regiunea transnistreană. Acolo învață puțin peste 200 de elevi. Profesorul spune că după vacanța de iarnă, cel mai probabil, copiii nu vor putea reveni la școală și vor învăța în format online.

„Copii vor fi acasă. Sperăm că unii dintre ei au mers la bunici sau undeva în sate, pentru că acolo mai este o sobă și se pot încălzi mai binișor decât în oraș. Noi am informat copiii, au adrese de mail, dispun de calculatoare. Un număr mic de copii au nevoie de ajutor, instituția dispune de laptopuri, pe care le oferim elevilor pentru ca toată lume să fie inclusă în procesul educațional”, a declarat Ion Bucioc pentru HotNews.

Profesorul spune că, în acest moment, școala dispune de energie electrică, la fel ca toate locuințele din Râbnița, dar nu mai are încălzire începând cu data de 29 sau 30 decembrie. 

Profesorii au trecut deja la formatul de lucru de acasă ca să se pregătească pentru cel de-al doilea semestru al anului școlar.

„În perioada vacanței (n.r.- de iarnă), am lucrat doar două zile cu prezență fizică, când la școală era cumva călduț. După care, printr-un ordin, am convenit ca activitatea în următoarele trei zile de serviciu de după Anul Nou, să decurgă într-un format online. Profesorii au o fișă estimată a orelor de muncă, conform regulamentului, și sunt în drept să lucreze inclusiv și la domiciliu”, spune profesorul.

L-am mai întrebat pe Ion Bucioc cum se încălzesc oamenii din localitate în aceste zile, când temperaturile în cursul nopții au coborât și la – 3, – 4 grade Celsius.

„Oamenii și-au procurat radiatoare electrice. Unii au aer condiționat. Se încălzesc pe bază de energie electrică”, a răspuns profesorul.

„Oamenii sunt transformați în zombi. Cred televizorul”

În satul Doroțcaia, din raionul Dubăsari, aflat pe malul drept al Nistrului, funcționează liceul românesc „Ștefan cel Mare și Sfânt”, expulzat din orașul de pe celălalt mal al râului, Grigoriopol. În 2002, administrația regiunii transnistrene i-a alungat pe profesorii și elevii din clădirea în care au activat, iar instituția a fost nevoită să se mute într-o clădire disponibilă în satul de alături, Doroțcaia. În prezent, acolo învață peste 300 de copii, inclusiv cei veniți din orașul controlat de autoritățile separatiste. 

Doroțcaia face parte dintre cele 11 localități aflate pe malul drept al Nistrului care sunt afectate direct de criza gazului din Transnistria. 

Directoarea liceului, Eleonora Cercavschi, a declarat pentru HotNews că deocamdată localitatea și implicit școala beneficiază de căldură, deoarece gazul nu a fost încă deconectat. Dar se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în zilele următoare.

Eleonora Cercavschi povestește însă și cum percep localnicii această criză. 

„Ei spun  că vinovați sunt Guvernul de la Chișinău și Maia Sandu care nu le dă gaze. Lumea stă în fața televizorului (n.r.- posturile tv rusești). Cu oricine stai de vorbă, spune că „iată, au spus la televizor”. Gata, nu mai poți să discuți cu persoana dată. Ei sunt transformați în zombi. Cred televizorul”, explică profesoara.

„Noi totuși am plătit o sumă oarecare de bani pentru aceste gaze”

Eleonora Cercavschi spune că „era de așteptat, mai degrabă sau mai târziu, ca lucrul acesta să se întâmple. Nu se poate să folosești un produs oarecare și să nu-l achiți. Pur și simplu locuitorilor din Transnistria nu vor să le să spună adevărul, au fost mințiți atâția ani.

Noi, totuși, am plătit o sumă oricare de bani pentru aceste gaze. Lumea trebuie să știe unde s-au dus banii aceștia și de ce nu au fost achitate gazele. De ce atâția ani, teritoriul acesta a rămas nedezvoltat? Vinovații trebuie să răspundă, nu să se ascundă”.

Profesoara face trimitere la autoritățile de la Tiraspol, mai degrabă decât la cele de la Chișinău pentru situația actuală.

„V-ați asumat responsabilitatea? Sunteți „președinți” ai unui teritoriu – toate întrebările locuitorilor de acolo trebuie să se îndrepte față de această persoană care s-a declarat „președinte””, a declarat Eleonora Cercavschi, referindu-se la Vadim Krasnoselski, liderul regiunii separatiste. 

Cum văd transnistrenii criza energetică și ajutorul dat de România

Pentru a intra în regiunea transnistreană, un jurnalist are nevoie de o acreditare specială acordată de așa-zisele autorități locale. Pentru că nu avem acest document, am stat de vorbă cu locuitori din Transnistria prin intermediul rețelelor sociale. I-am întrebat pe oameni dacă îi sperie această criză și în ce măsură regiunea este gata să accepte ajutorul Chișinăului de a procura gazele de pe piața europeană, în locul gazelor rusești.

„Nu am nicio teamă să fim fără căldură sau lumină. (…) Ce legătură avem noi cu România? Dacă vă referiți la faptul că ni se va revinde gaz din România, nu cred că avem nevoie de un astfel de gaz la preț triplu”, a spus Nicolai din orașul Râbnița, regiunea transnistreană.

„Nu mai sunt îngrijorată. Soțul a cumpărat butelii de gaz. Ne gândim dacă este nevoie de un generator. Deocamdată am amânat această idee. (…) Am auzit că vor oferi ajutor Moldovei (România – n.r.). Și mă îndoiesc foarte mult că „guvernul” nostru va accepta asta. În plus, eu personal nu sunt de acord să plătesc 16 sau 18 lei (lei moldovenești – n.r.) pentru un metru cub. Este de neconceput pentru noi, având în vedere veniturile noastre”, a spus o locuitoare a regiunii transnistrene care a preferat să rămână anonimă.

„Vin vremuri grele, dar noi suntem căliți. Am trecut prin anii ’90, am supraviețuit înghețului, și vom face față și acum. Ne încălzim casele, ne vom îmbrăca ca niște „verze” și vom mânca ce putem. Avem experiență în supraviețuire. Îmi pare rău doar pentru cei care au copii mici sau bolnavi, pentru că lor le va fi cel mai greu.

 (…) Am auzit că se plănuiește să ni se revândă gazul (este vorba despre România – n.r.). Dar este asta o soluție? Mai bine s-ar face un barter – noi oferim energie electrică, iar ei ne dau gaz. Când se va termina totul și vor ajunge la un acord și la pace? Suferă oamenii simpli, în timp ce alții își umplu buzunarele. Nu în zadar se spune: pentru unii războiul e o tragedie, iar pentru alții un profit”, ne-a spus o pensionară pe nume Ludmila din regiunea transnistreană.

Expert: „O bâtă politică în mâna regimului de la Kremlin”

Eugen Muravschi este expert în energetie și face parte din comunitatea Watchdog. Este masterand în Studii politice europene și de guvernanță. HotNew a cerut un punct de vedere expertului referitor la soluția tehnică care ar putea fi aplicată pentru livrarea gazelor în Transnistria și după ce Ucraina a oprit trecerea gazelor pe teritoriul său. 

„Tehnic vorbind, nu există niciun impediment ca Gazprom să livreze gaz prin ruta alternativă, adică în loc de Ucraina, să livreze prin Turcia și apoi prin gazoductul trans-balcanic.

Gazprom chiar a confirmat acest lucru atunci când a cerut și a condiționat livrările de gaz prin ruta alternativă cu achitarea datoriei istorice, artificiale, de circa 700 de milioane de dolari. Însă aceea datorie a fost infirmată de un audit internațional, făcut la cerința autorităților de la Chișinău. Firește că Gazprom nu recunoaște rezultatele auditului, pentru că este convenabil să aibă aceea datorie de 700 de milioane de dolari, cu care să poată șantaja Chișinăul”, a declarat Eugen Muravschi.

Expertul este de părere că această criză nu reprezintă decât „o bâtă politică a regimului de la Kremlin”. 

Cu siguranță, ei folosesc situația în energie pentru a facilita o eventuală victorie electorală a forțelor pro-ruse. Există aceasta conotație electorală: ei vor să creeze probleme Guvernului, vor să creeze probleme forțelor proeuropene.

Noi deja vedem că fostul președinte Dodon iese cu mesajul: „Dacă am fi fost noi la putere, nu era așa”, a explicat expertul care se referă la faptul că în Republica Moldova vor fi alegeri parlamentare în 2025.

Reamintim că Maia Sandu a câștigat la limită alegerile prezidențiale de anul trecut în fața candidatului considerat pro-rus, Alexander Stoianoglo.