Înapoi la comunism? Berlinezii au votat pentru exproprierea marilor proprietari de locuințe / Ce urmează
Alegătorii din Berlin au votat duminică pentru exproprierea locuințelor deținute de marile companii imobiliare în capitala germană în contextul creșterii vertiginoase a chiriilor din ultimii ani, relatează Bloomberg.
Peste 56% din alegătorii care s-au prezentat la urne au votat în favoarea măsurii după numărarea a 99,9% din voturi, conform unui anunț făcut luni de Autoritatea Electorală din Berlin.
Măsura ar putea duce la exproprierea a aproximativ 226.000 de apartamente, inclusiv a celor deținute de compania Deutsche Wohnen SE care deține 100.000 de unități în capitala germană.
Propunerea de pe buletinele de vot se aplică pentru companiile care dețin peste 3.000 de unități de închiriat, ea venind în contextul în care tot mai mulți berlinezi simt că nu își mai pot permite chiriile în creștere din capitala Germaniei.
De cealaltă parte criticii propunerii vor să mențină statutul Berlinului de hub care atrage companii, capital și investiții în domeniul imobiliar.
„Nu este un semnal bun pentru Germania ca loc de investiții”, a declarat Roman Heidrich, director al companiei imobiliare JLL, după anunțarea rezultatului votului.
„Cel mai probabil ar putea duce la o sistare aproape imediată a majorității investițiilor și planurilor de modernizare”, a mai afirmat acesta.
Susținătorii măsurii argumentează în schimb că guvernul se află într-o poziție mai bună pentru a ține sub control creșterea prețurilor la locuințe și chirii.
Joanna Kusiak, o purtătoare de cuvânt a organizatorilor referendumului, afirmă că votul pune presiuni pe politicieni pentru a implementa măsura.
„Noi berlinezii am decis că nimănui nu trebuie să îi fie permis să speculeze cu apartamentele noastre”, a spus aceasta într-un comunicat remis presei luni.
Criză de locuințe
După căderea Zidului Berlinului în urmă cu peste 30 de ani, capitala odată divizată s-a transformat într-o metropolă prosperă deși a făcut parte din fostul est comunist, atrăgând companii care oferă locuri de muncă bine plătite.
Chiriile au crescut vertiginos în ultimii ani, complicând vieților pentru numeroși locuitori ai orașului în care 84% din rezidenți sunt chiriași.
Autoritățile berlineze estimează că orașul are nevoie de 20.000 de noi locuințe anual pentru populația în creștere.
Reprezentanții companiei imobiliare Vonovia SE au declarat luni că, deși rezultatul referendumului este un semn că situația de pe piața locuințelor trebuie să se schimbe, exproprierile doar vor agrava situația.
„Nici măcar un singur apartament nou nu va fi construit și investițiile în modernizare vor fi sistate complet”, afirmă Vonovia.
O altă problemă legată de referendum ține de compensarea transferului de proprietate. Organizatorii referendumului argumentează că guvernul ar trebui să despăgubească companiile imobiliare în timp ce oponenții săi spun că acest cost ar fi uriaș – între 29 și 39 de miliarde de euro – fonduri care ar putea fi folosite pentru alte proiecte mai utile.
Ce urmează
Referendumul a fost unul consultativ, având nevoie de o majoritate simplă de voturi favorabile pentru a trece și a depășit fără probleme pragul electoral de 25% necesar pentru a fi validat, conform Deutsche Welle.
Deși scrutinul a fost consultativ, rezultatul îi obligă pe legiuitorii din capitala germană să dezbată propunerea, deschizând calea Senatului din Berlin pentru a redacta o lege care să permită exproprierea companiilor imobiliare.
Votul a fost rezultatul unei campanii duse la firul ierbii numite „Expropriați Deutsche Wohnen și pe alții”, organizatorii mișcării afirmând că proprietarii ar trebui să fie despăgubiți cu o sumă „aflată cu mult sub valoarea pieței”.
Referendumul a venit după ce în luna aprilie a acestui an Curtea Constituțională a Germaniei a anulat plafonarea chiriilor în Berlin, o măsură implementată de coaliția de stânga care conduce orașul.
O altă tentativă a autorităților berlineze de a plafona prețul chiriilor în capitala germană a fost la rândul ei declarată neconstituțională în urmă cu câțiva ani.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro