Suedia spune că integrarea migranților a eșuat și a dus la violență și societăți paralele
Suedia a eşuat în a integra numeroşii imigranţi pe care i-a primit în ultimele două decenii, ceea ce a condus la crearea de societăţi paralele şi la violenţe ale bandelor, a afirmat joi prim-ministrul Magdalena Andersson, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.
Mulţi suedezi au fost şocaţi de revoltele violente petrecute în această lună, în care peste 100 de poliţişti au fost răniţi. Violenţele s-au declanşat după ce un politician suedezo-danez a incendiat un exemplar al Coranului în cursul unei manifestaţii şi a încercat să organizeze mai multe provocări similare în câteva cartiere locuite predominant de imigranţi.
Premierul Andersson i-a acuzat pe cei care încalcă legea şi a declarat că atât islamismului, cât şi extremismului de dreapta li s-a permis să prolifereze în Suedia.
Societăți paralele și violență în Suedia
„S-a permis ca segregarea să meargă atât de departe încât acum avem societăţi paralele în Suedia. Trăim în aceeaşi ţară, dar în realităţi complet diferite”, a spus ea într-o conferinţă de presă.
În ultimele două decenii, numărul locuitorilor Suediei născuţi în afara ţării s-a dublat, ajungând la 2 milioane, adică o cincime din totalul populaţiei.
Social-democraţii din care face parte şi Magdalena Andersson s-au aflat la putere în 28 din ultimii 40 de ani, inclusiv în ultimii opt.
Suedia a luat măsuri draconice împotriva migrației
Şefa guvernului a declarat că doreşte să înfiinţeze comitete locale privind infracţionalitatea juvenilă, în care serviciile sociale şi poliţa pot colabora. Ea a propus de asemenea instrumente care să asigure că tinerii frecventează şcoala şi nu se află pe străzi fără consimţământul părinţilor.
„Integrarea a fost prea precară în acelaşi timp în care am avut o imigraţie numeroasă. Societatea a fost prea slabă, resursele pentru poliţie şi servicii sociale au fost prea slabe”, a spus ea.
Suedia, care va avea alegeri generale în acest an, şi-a înăsprit radical politicile de imigraţie de când a preluat mai mulţi migranţi raportat la numărul populaţiei faţă de orice alt stat din Uniunea Europeană în timpul crizei din 2015, având astăzi una dintre cele mai restrictive politici din UE.
Danemarca, o altă țară nordică renumită pentru politicile sale pro-imigrație din ultimele decenii, a luat măsuri similare, mergând luna aceasta până în a sugera ca ar putea trimite solicitanții de azil în Rwanda, după modelul Marii Britanii.
Pe același subiect:
INTERVIURILE HotNews.ro