Care sunt adevăratele motive ale Turciei de a bloca aderarea Finlandei și Suediei la NATO

Turcia a blocat miercuri discuțiile de aderare a Finlandei și Suediei la NATO. Toți cei 30 de membri NATO trebuie să dea undă verde în unanimitate pentru ca cele două țări neutre din punct de vedere istoric să se alăture alianței. Suedia și Finlanda și-au anunțat recent intenția de a adera la NATO ca răspuns la invazia rusă în Ucraina.

• Dar aparenta intransigență a Ankarei ar putea fi doar o faţadă, potrivit „Foreign Policy”. Revista americană a vorbit cu „mai mulți oficiali europeni” care văd gesturile lui Erdogan ca pe o „manevră grosolană” și care „se aşteaptă ca Turcia să ajungă să susțină aderarea Finlandei și a Suediei la NATO, după negocieri diplomatice”.
• Mensur Akgun, profesor de relații internaționale la Universitatea Kultur din Istanbul, a declarat pentru Al Jazeera că Ankara a încercat, de asemenea, să folosească candidatura Suediei și Finlandei ca pârghie pentru a rezolva problemele presante pe care le are cu Statele Unite, un susținător ferm al candidaturilor.
• Pentru postul suedez de televiziune SVT, declarațiile lui Erdogan vor „crește inevitabil presiunea asupra Suediei și Finlandei pentru a face concesii”.
• „El Mundo” împărtășește această analiză, în timp ce pune la îndoială cerințele Ankarei. Turcii „vor să fie ascultați. Sau, mai degrabă, vor să profite de situație pentru a întocmi o listă de nemulțumiri istorice”, scrie cotidianul spaniol.
• „Pentru că, deşi au folosit mai multe formule pentru a-și exprima ostilitatea față de Suedia și Finlanda, fără a rosti un ‘nu’ definitiv […], nu au explicat exact ce doresc în schimbul votului favorabil. De sâmbătă au evocat mai multe cereri, fără să se concentreze pe niciuna”.
• În Alianţa Nord-Atlantică, cel mai important instrument al politcii externe americane, niciodată Turcia nu a beneficiat efectiv de dreptul de veto, potrivit Cumhuriyet.

Iată ce trebuie să știți despre mișcarea Turciei.

De ce are Turcia o problemă cu propunerea de aderare a Suediei și Finlandei?

Erdogan a acuzat luni cele două țări nordice că susțin „terorismul”.

„Niciuna dintre aceste țări nu are o atitudine clară și deschisă față de organizațiile teroriste”, a declarat Erdogan, referindu-se la Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), pe care Ankara l-a desemnat „grup terorist”, și la alte grupări kurde armate active în Turcia și la periferia acesteia.

Ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto (foto: Tass/Profimedia)

„Cum putem avea încredere în ei?”

În aceeași zi, ministrul de externe Mevlut Cavusoglu a reproșat Finlandei și Suediei că nu au extrădat suspecți căutați în Turcia, în ciuda cererilor Ankarei.

Persoanele căutate au fost acuzate fie că au legături cu PKK, fie cu mișcarea Gulen, pe care Turcia o consideră vinovată de tentativa de lovitură de stat din 2016 care a ucis sute de persoane.

În replică, ministrul finlandez de externe, Pekka Haavisto, a declarat că, deși a fost surprins de poziția Turciei, nu a dorit să „negocieze” cu Ankara.

Erdogan a vizat, de asemenea, Stockholm în remarcile sale pentru sancțiunile sale privind armel. Suedia a înghețat vânzările de arme către Turcia din 2019 din cauza operațiunii militare a Ankarei în Siria vecină.

Armata turcă a desfășurat mai multe operațiuni transfrontaliere în Siria începând din 2016, vizând ISIL (ISIS) și luptătorii kurzi considerați „teroriști” de către Ankara. Turcia controlează întinderi de teritoriu în nordul Siriei și a fost acuzată de unele ONG-uri că îi forțează pe locuitorii locali să plece.

Cum este implicat Washingtonul?

Mensur Akgun, profesor de relații internaționale la Universitatea Kultur din Istanbul, a declarat pentru Al Jazeera că Ankara a încercat, de asemenea, să folosească candidatura Suediei și Finlandei ca pârghie pentru a rezolva problemele presante pe care le are cu Statele Unite, un susținător ferm al candidaturilor.

S-400, mărul discordiei (mil.ru)

„Ankara a fost supusă sancțiunilor americane din cauza avioanelor de luptă F-35 și nu este mulțumită de acest lucru”, a spus Akgun.

Achiziționarea de către Turcia a sistemului de apărare rusesc S-400 a fost una dintre problemele cheie care au tensionat relațiile dintre Turcia și SUA în ultimii ani.

În iulie 2019, SUA au retras Ankara din programul său cheie de avioane de luptă F-35 la câteva zile după ce Turcia a primit prima livrare de S-400 rusești.

Turcia a condamnat, de asemenea, sprijinul acordat de Washington grupurilor armate kurde din Siria. Statele Unite recunosc PKK ca organizație „teroristă”, dar au sprijinit militar și politic Unitățile de Protecție a Poporului Kurd (YPG), o ramură siriană a acesteia, în special în perioada de vârf a luptei împotriva ISIL din anii 2010.

Au existat dispute similare în cadrul NATO?

Blocaje diplomatice cu privire la extinderea NATO au mai avut loc și înainte. Cel mai recent, Grecia a întârziat ani de zile admiterea Macedoniei în cadrul blocului, în semn de protest față de numele țării, despre care grecii au spus că este o încercare de a fura moștenirea greacă.

Grecia și Macedonia au semnat un acord în 2019, prin care aceasta din urmă și-a schimbat numele în Macedonia de Nord, înainte ca Atena să își retragă obiecțiile față de aderarea Skopje la NATO.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO (foto: AFP/Profimedia)

Ce urmează? Va folosi Turcia dreptul de veto?

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, și-a exprimat opoziția față de aderarea Finlandei și Suediei, susținând că acestea găzduiesc „organizații teroriste” kurde. Însă Erdoğan nu a spus că se va opune prin veto aderării lor, potrivit Axios.

Turcia a fost din punct de vedere istoric în favoarea extinderii NATO, așa că Akgun crede că în cele din urmă va exista un compromis.

„S-ar putea ca Turcia să nu obțină exact ceea ce își dorește, dar aliații săi vor oferi probabil ceva care să o satisfacă”, a declarat el pentru Al Jazeera.

„Ankara va negocia așa cum ar face și alți membri, în conformitate cu interesele sale naționale.

„Până la urmă, din punct de vedere istoric, Turcia nu a subminat niciodată un consens NATO și va încerca în continuare să nu o facă. Cu toate acestea, nu va fi necondiționată.”

„Problema cu Finlanda și Suedia ar trebui privită prin prisma bilaterală, mai degrabă decât prin prisma cadrului NATO”, a declarat Galip Dalay, membru asociat al Chatham House, specializat în politica turcă pentru Foreign Policy. „Nu anticipez că Turcia va exercita un drept de veto în acest stadiu”.

Turcia şi-a făcut iluzii în două cazuri

În Alianţa Nord-Atlantică, cel mai important instrument al politcii externe americane, niciodată Turcia nu a beneficiat efectiv de dreptul de veto.

Şi totuşi, Turcia şi-a făcut iluzii în două cazuri:

• Prima dată s-a întâmplat când Grecia a revenit în aripa militară a NATO, de unde se retrăsese în timpul operaţiunii militare lui Ecevit în Cipru.

În urma presiunilor Ministerului de Externe, demersurile Ankarei de a condiţiona revenirea Greciei în aripa militară a fost dezamorsate de SUA care au folosit cartea persoanei de la cel mai înalt nivel, Kenan Evren, scriu turcii de la Cumhuriyet.

Spunând şefilor americani „Am înţeles!”, Kenan Evren a renunţat la rezervele avute în această problemă.

• Iar al doilea caz a avut loc chiar în timpul regimului Tayyip Erdoğan. În anul 2009, SUA au dorit ca prim-ministrul Danemarcei, Anders Fogh Rasmussen, suspectat că sprijină PKK, să devină secretar general al NATO, Tayyip Erdoğan s-a opus, Rasmussen a devenit secretar general, nimeni nu a obiectat, Turcia fusese „convinsă” în această problemă!

„Şi acum pare că se va întâmpla la fel. SUA vor lua Finlanda, împreună cu Suedia, în NATO. Pentru că aşa cum spunea şi Ann Linde, aşa doresc ţările importante din NATO să se întâmple.”, scriu jurnaliștii turci.

surse:Al Jazeera, Axios, Foreign Policy, Cumhuriyet.

• Urmărește ultimele evoluții din a 84-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.