Nave de război chineze şi taiwaneze s-au jucat de-a "şoarecele şi pisica" în largul mării

Nave de război chineze şi taiwaneze s-au jucat duminică de-a „şoarecele şi pisica” în largul mării duminică, cu câteva ore înainte de încheierea prevăzută a celor patru zile de exerciţii militare chineze fără precedent, lansate ca răspuns la o vizită în Taiwan a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, Nancy Pelosi, transmite Reuters.

Armata chineză a lansat cele mai importante exerciţii militare din istoria sa, trimiţând avioane de vânătoare, nave de război şi rachete balistice în ceea ce analiştii consideră drept o simulare a blocării şi invadării Taiwanului, comentează la rândul său AFP citată de Agerpres.

Citiți și:

• VIDEO Trump despre tensiunile cu China: Vom pune capăt nebuniei lui Nancy Pelosi. Ce dracu făcea ea în Taiwan?
• Casa Albă acuză acțiunile provocatoare și iresponsabile ale Chinei în apropierea Taiwanului

Aceste vaste manevre ar trebui să se încheie duminică la prânz, chiar dacă Beijingul a anunţat că noi exerciţii „cu tiruri cu muniţie reală” ar urma să se desfăşoare până în 15 august în Marea Galbenă, care desparte China de Peninsula Coreeană.

Autorităţile taiwaneze au înregistrat până sâmbătă ora locală 17:00 (09:00 GMT) „20 de avioane comuniste şi 14 nave efectuând exerciţii comune aer-mare în jurul Taiwanului”, potrivit Ministerului Apărării de la Taipei. Cel puţin 14 dintre ele au trecut de linia mediană din strâmtoare, a adăugat acesta, forţând Taipei să ridice de la sol avioane de patrulare pentru a le respinge.

Armata chineză a declarat sâmbătă că efectuează exerciţii maritime şi aeriene comune la nord, sud-vest şi est de Taiwan, cu scopul de a-şi testa capacităţile de atac terestru şi de asalt maritim.

Ministerul Apărării taiwanez a apreciat că aceste exerciţii sunt „considerate o simulare de atac împotriva insulei principale a Taiwanului”.

Trasată unilateral de SUA în timpul Războiului rece, linia mediană, în mijlocul strâmtorii Taiwan care separă insula de China continentală, nu a fost recunoscută niciodată de Beijing, notează AFP.

Pentru a proba în ce măsură s-a apropiat de coastele taiwaneze, armata a chineză a publicat sâmbătă o fotografie luată – potrivit ei – de pe una din navele sale militare, în care se vede un vas al marinei taiwaneze la doar câteva sute de metri de aceasta. Acest clişeu ar putea fi considerat cel mai aproape de litoralul taiwanez făcut vreodată de forţele Chinei continentale.

Armata chineză a publicat de asemenea o înregistrare video în care un pilot al unui avion de vânătoare arată din cabina sa – în plin zbor- litoralul şi munţii Taiwanului.

Potrivit televiziunii publice chineze CCTV, rachete au survolat Taiwanul în cursul săptămânii în timpul exerciţiilor din jurul insulei, ceea ce ar constitui o premieră. Taipei nu a încetat să condamne aceste manevre în ultimele zile, criticându-şi „vecinul răuvoitor” şi invitând Beijingul sâmbătă „să oprească imediat creşterea tensiunii şi desfăşurarea de acţiuni provocatoare care urmăresc să intimideze poporul taiwanez”.

Mai mulţi experţi au explicat pentru AFP că aceste exerciţii servesc drept avertisment: de acum înainte armata chineză pare în măsură să efectueze o blocadă totală a insulei, împiedicând în acelaşi timp forţele americane să-i vină în ajutor.

„În unele domenii capacităţile sale s-ar putea chiar să le depăşească pe cele ale SUA”, susţine Grant Newsham, ex-ofiţer al marinei americane şi cercetător la Japan Forum for Strategic Studies, conform agenţiei franceze de presă. „Dacă o (viitoare) bătălie s-ar limita la o zonă chiar din jurul Taiwanului, atunci marina chineză va fi un adversar puternic. Şi dacă americanii şi japonezii nu intervin, lucrurile vor fi foarte dificile pentru Taiwan”.

Amploarea manevrelor şi decizia Beijingului de a se retrage din dialogurile bilaterale cruciale asupra climatului şi apărării au declanşat un val de condamnări din partea SUA şi a aliaţilor acestora.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat sâmbătă la Manila că SUA sunt „hotărâte să acţioneze în mod responsabil” pentru a evita o criză după „disproporţia totală”, potrivit lui, a reacţiei chineze. China nu trebuie să ia „ostatice” discuţiile asupra unor probleme precum schimbarea climatică pentru că prin aceasta „nu pedepseşte SUA, ci lumea întreagă”, a adăugat el.