Mihail Gorbaciov și moștenirea întunecată a dezastrului nuclear de la Cernobîl încă trezesc amintiri dureroase în Ucraina: „Nu îmi pare rău deloc că a murit”
Mihail Gorbaciov, devenit un simbol al libertății și democrației în Occident în anii care au urmat căderii Uniunii Sovietice, încă trezește amintiri dureroase în Ucraina datorită acțiunilor sale ce au urmat dezastrului nuclear de la Cernobîl, când a ordonat ca accidentul nuclear, cel mai grav din istorie, să fie ținut secret.
O anchetă a parlamentului ucrainean desfășurată imediat după câștigarea independenței i-a acuzat liderii comuniști de la acea vreme, inclusiv pe Gorbaciov, de o mușamalizare criminală a accidentului care a provocat mii de morți.
Confruntați cu cel mai grav accident nuclear din istorie în aprilie 1986, autoritățile sovietice au reacționat cu „o minciună totală, falsități, mușamalizări și tăinure”, a acuzat președintele comisiei Volodimir Yavorivski. El a catalogat acțiunile autorităților drept o „crimă a sistemului comunist”.
Raportul devastator al Comisiei, prezentat parlamentului ucrainean în decembrie 1991, a fost plin de detalii tulburătoare ale cruzimii și cinismului care a caracterizat cele mai înalte niveluri ale conducerii sovietice.
În Prîpeat, orașul cu o populație de aproape 50.000 de locuitori construit anume pentru muncitorii de la centrala nucleară, șeful de partid a ordonat ca nunțile să meargă înainte în ziua accidentului pentru a-i convinge pe oameni că nimic nu este în neregulă, în pofida emisiilor radioactive.
Probabil cel mai grav, comisia parlamentară a concluzionat după ce a obținut documente pe care Partidul Comunist Ucrainean le-a ținut secrete că „toată lumea din eșaloanele superioare ale puterii știa totul” încă de la ora 13:00 a zilei de 26 aprilie 1986, la mai puțin de 12 ore după explozia care a distrus reactorul nr. 4 de la Cernobîl.
„Pe 26 aprilie conducerea partidului avea informații secrete despre distrugerea zonei active a reactorului, eliberarea de particule radioactive în aer și pericolele la adresa sănătății a zeci de mii de oameni”, afirma Yavorivski.
„Aceste informații nu au fost prezentate oamenilor. Mai mult, a existat o dezinformare criminală care a dus la expunerea la radiații a sute de mii de oameni în Ucraina”, adăuga acesta.
Reactorul 4 de la Cernobîl după explozie (FOTO: Volodymyr Repik / AFP / Profimedia Images)
„Glasnostul” lui Mihail Gorbaciov nu s-a aplicat și dezastrului de la Cernobîl
Timp de ani de zile oficialii de la Moscova au pretins că au fost victime ale dezinformării la fel ca aproape toată lumea, acuzând autoritățile ucrainene că le-au înșelat cu privire la amploarea dezastrului.
Raportul întocmit de parlamentul ucrainean afirmă însă că liderii de la Kremlin au fost rapid informați despre gravitatea evenimentelor și au reacționat nu în conformitate cu noua politică de transparență „glasnost” a lui Gorbaciov, ci cu „o ideologie a minciunii de stat”.
„Întregul eșalon superior a primit informații de încredere, de la Gorbaciov la cei care au transmis mesajele”, afirma Yavorivski în 1991. Însă Gorbaciov a rupt tăcerea abia pe 14 mai, când a informat națiunea sovietică despre catastrofă.
„De îndată ce am primit informații de încredere, acestea au fost prezentate poporului sovietic. Astăzi putem spune că, mulțumită măsurilor eficace luate, ce este mai rău este în spatele nostru”, afirma el la 18 zile după explozia reactorului 4.
După cum probabil mulți știu și din extrem de popularul serial „Cernobîl” difuzat de HBO în 2019, lucrurile nu au stat chiar așa.
Yavorivski a catalogat afirmațiile respective ale lui Gorbaciov drept dezinformări „de proporții aproape mefistolice”.
„După estimările Sindicatului Cernobîl, deja pierdusem 7.000 de oameni ‘arși’ de Cerobîl, zeci de mii de copii au hiperplazie a glandei tiroide, numărul de nou-născuți cu defecte genetice a crescut, există o creștere a leucemiei în rândul copiilor”, concluziona comisia parlamentului ucrainean, care l-a numit pe Gorbaciov drept unul dintre cei direct responsabili.
Paradă de Ziua Muncitorilor la Kiev. 1 mai 1986 (FOTO: Associated Press / Profimedia Images)
Acțiunile lui Gorbaciov încă trezesc amintiri dureroase în Ucraina
Pe 30 aprilie, Anatoli Kasianenko, cel mai înalt oficial responsabil de sănătatea publică din Ucraina, a trimis un raport alarmant Consiliului de Miniștri de la Moscova care afirma că în Kiev, oraș aflat la aproximativ 128 de kiloemtri sud de Cernobîl, a fost detectată o „creștere serveră a nivelului de radiații gama”.
Kasianenko a cerut ca locuitorii Kievului și din zonele învecinate să fie avertizați despre pericol.
Însă în exact aceeași zi, Biroul Politic al Partidului Comunist Ucrainean a ordonat ca festivitățile programate pentru 1 mai de Ziua Muncitorilor să aibă loc așa cum a fost planificat.
Rezultatul a fost unul dintre cele mai tulburătoare și inumane evenimente ale tragediei. În pofida datelor incontestabile despre pericolul ca radiațiile să fie transportate de vânt deasupra Kievului, autoritățile comuniste au ordonat ca școlarii să fie scoși la defilare în piața principală din Kiev pentru a demonstra lumii că totul este în regulă în Ucraina.
Grigori Revenko, conducătorul aparatului de stat comunist din Kiev în aprilie 1986, a fost ulterior chemat la Moscova și numit de Gorbaciov șef al cancelariei sale.
Aceste evenimente nu au fost uitate în Ucraina, după cum arată o postare făcută miercuri de jurnalistul Danilo Mokrîk care amintește că „Gorbaciov i-a făcut pe peste 100.000 de oameni cu copii să defileze în Kievul iradiat pe 1 mai 1986 în timp ce ținea dezastrul de la Cernobîl secret. Asta în cazul în care aveți cumva înclinații să vă simțiți nostalgici în legătură cu moartea sa”.
Andrii Melnik, ambasadorul Ucrainei în Germania, a răspuns la postarea acestuia, afirmând că „soția mea a fost unul dintre acei bieți copii. Deci nu îmi pare rău deloc că a murit”.
My wife was just one of these poor kids. So, no sorry for his death at all
— Andrij Melnyk (@MelnykAndrij) August 30, 2022
Mulți alții au exprimat puncte de vedere asemănătoare.
FOTO: MediaPunch / Backgrid USA / Profimedia Images
Cum a răspuns Gorbaciov acuzațiilor privind dezastrul de la Cernobîl
Într-un mesaj publicat de Fundația Gorbaciov în 2006, la comemorarea a 20 de ani de la dezastrul nuclear, fostul lider sovietic afirma că Biroul Politic al Partidului Comunist s-a întâlnit chiar în dimineața zilei de 26 aprilie pentru a discuta situația și că a înființat o comisie guvernamentală care să o gestioneze.
„Biroul Politic nu a avut imediat datele adecvate și informații complete care să reflecte situația de după explozie. Cu toate acestea, a existat un consens general în Biroul Politic că ar trebui să transmitem public informațiile după ce le primim. Acesta ar fi fost spiritul glasnost care deja era stabilit în Uniunea Sovietică”, a scris el.
„Prin urmare, afirmațiile că Biroul Politic ar fi ascuns informații despre dezastru este departe de adevăr”, sublinia Mihal Gorbaciov, dând exemplu că, atunci când comisia guvernamentală a vizitat scena dezastrului și a stat peste noapte într-o localitate din apropiere, toți membrii ei au consumat apă și mâncare locală și au făcut inspecții fără echipamente de protecție, lucruri care nu s-ar fi întâmplat dacă știau ce se întâmplă.
„De fapt, nimeni nu știa adevărul și de aceea toate tentativele noastre de a primi informații despre amploarea adevărată a catastrofei au fost în zadar. Am crezut inițial că impactul principal al exploziei va fi în Ucraina dar Belarusul, aflat la nord-vest, a fost lovit și mai grav, iar apoi Polonia și Suedia au suferit consecințele”, mai spunea fostul lider sovietic.
„Bineînțeles, lumea a aflat prima dată despre dezastrul de la Cernobîl de la oamenii de știință suedezi, ceea ce a creat impresia că noi ascundeam ceva. Dar adevărul este că nu aveam nimic de ascuns întrucât pur și simplu nu am avut informații (…)”, mai nota Mihail Gorbaciov.
Surse: L.A. Times, Fundația Gorbaciov.
Pe același subiect:
INTERVIURILE HotNews.ro