Deputaţii ruşi au votat pentru secretizarea declaraţiilor lor fiscale, în timp ce justiţia a închis cea mai veche organizaţie de apărare a drepturilor omului

Duma de Stat a Rusiei, camera inferioară a parlamentului rus, a votat miercuri în favoarea unui proiect de lege prin care publicul va fi împiedicat să vadă declaraţiile anuale de venituri şi de avere ale legiuitorilor.

S-a întâmplat în aceeaşi zi în care justiţia de la Moscova a decis închiderea celei mai vechi organizaţii ruse de apărare a drepturilor omului, Grupul Helsinki, care activa încă din anii ’70, din perioada sovietică, relatează The Guardian.

Potrivit unui comunicat postat pe site-ul Dumei de Stat, de la 1 martie, informaţiile disponibile în mod public despre declaraţiile de venit ale parlamentarilor ruşi nu vor mai permite identificarea acestora.

Legislatorii vor fi în continuare obligaţi să îşi depună declaraţiile la autorităţile fiscale în fiecare an, iar pe baza acestor informaţii va fi publicat un „rezumat”.

„Este vorba despre protecţia datelor cu caracter personal”, a argumentat un deputat, Pavel Kraşeninnikov, citat de comunicat.

Proiectul de lege a fost aprobat miercuri în a treia şi ultima lectură. Acesta mai trebuie să fie aprobat şi de Consiliul Federaţiei, camera superioară a Rusiei, şi să fie promulgat de preşedintele Vladimir Putin – de obicei o formalitate.

În decembrie, Putin a emis un decret prin care se renunţă la cerinţa ca oficialii să-şi declare veniturile şi bunurile pe durata ofensivei Moscovei în Ucraina.

„De facto, ne întoarcem la modelul sovietic de combatere a corupţiei”, a declarat luni politologul Aleksei Makarkin pentru ziarul Kommersant.

Organizaţia Transparency International a clasat Rusia pe locul 136 din 180 în indicele său de percepţie a corupţiei pentru 2021.

JUSTIŢIA INTERZICE GRUPUL HELSINKI, A CĂRUI FONDATOARE ERA LĂUDATĂ CÂNDVA DE PUTIN

Votul din Dumă a avut loc în aceeaşi zi în care un tribunal din Moscova a ordonat închiderea celei mai vechi organizaţii pentru drepturile omului din Rusia, Grupul Helsinki, reducând la tăcere încă o instituţie respectată. Judecătorul de la tribunalul oraşului Moscova a aprobat o cerere a Ministerului Justiţiei de a „dizolva” grupul de apărare a drepturilor omului, a anunţat instanţa într-un comunicat.

Grupul Helsinki din Moscova a declarat că va face apel împotriva deciziei, dar aceasta este încă o decizie dintr-o serie de hotărâri judecătoreşti împotriva organizaţiilor critice la adresa Kremlinului, o tendinţă care s-a intensificat după ce Putin a trimis trupe în Ucraina, anul trecut.

Grupul Helsinki din Moscova a fost creat în 1976, când Rusia făcea parte din Uniunea Sovietică, şi este considerat cel mai vechi grup de apărare a drepturilor din Rusia. Timp de zeci de ani, organizaţia a fost condusă de Liudmila Alekseeva, o disidentă din epoca sovietică care a devenit un simbol al rezistenţei în Rusia şi care a murit în 2018.

Când Alekseeva – decana mişcării pentru drepturi din Rusia – şi-a sărbătorit cea de-a 90-a aniversare, Putin a vizitat-o acasă, aducându-i flori. „Vă sunt recunoscător pentru tot ceea ce aţi făcut pentru un număr imens de oameni din ţara noastră timp de mulţi, mulţi ani”, i-a spus Putin la acea vreme.

Acum, Ministerul Justiţiei a acuzat grupul de apărare a drepturilor omului că şi-a încălcat statutul legal prin desfăşurarea unor activităţi precum observarea proceselor în afara regiunii Moscovei.

Înainte ca Putin să trimită trupe în Ucraina, Rusia a dizolvat un alt pilon al mişcării pentru drepturi din ţară, organizaţia Memorial. Acest grup a apărut ca un simbol al speranţei în timpul tranziţiei haotice a Rusiei către democraţie la începutul anilor 1990 şi a fost co-laureat al premiului Nobel pentru pace anul trecut, la mai puţin de un an după ce i s-a ordonat să se închidă.

Guvernul rus a folosit o serie de legi pentru a înăbuşi vocile critice, de exemplu, impunând pedepse cu închisoarea de până la 15 ani pentru răspândirea de „informaţii false” despre armată.

Cele mai multe personalităţi ale opoziţiei sunt fie în închisoare, fie în exil.