Europa a înregistrat anul trecut cel mai mare număr de solicitanți de azil de la criza migranților din 2016

Circa 996.000 de cereri de azil au fost înregistrate în 2022 în ţările europene, cel mai ridicat nivel după 2016, potrivit raportului anual al Agenţiei UE pentru Azil (EUAA), publicat marţi, informează AFP și Agerpres.

Aceste cereri, al căror număr a fost revizuit în creştere în raport cu datele provizorii publicate în februarie (966.000), se adaugă celor 4 milioane de ucraineni care au fugit de invazia rusă şi care beneficiază în UE de un statut particular de protecţie temporară, precizează AUEE, subliniind „presiunea” exercitată asupra sistemelor de primire naţionale.

Aceste cifre vizează cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

Ele sunt publicate în condiţiile în care UE negociază în prezent o reformă a politicii sale privind migraţia, reformă ce prevede un sistem de solidaritate între statele membre în ceea ce priveşte primirea solicitanţilor de azil, şi o procedură de examinare accelerată la frontiere pentru solicitanţii care au cele mai puţine şanse să reuşească, pentru a facilita expulzarea acestor migranţi spre ţările lor de origine sau de tranzit.

Solicitanţii de azil, bărbaţi în 71% dintre cazuri, sunt originari în principal din Siria (138.000 de solicitanţi), Afganistan (132.000), Turcia (58.000), Venezuela (51.000) şi Columbia (43.000).

O parte dintre cereri sunt depuse de persoane care au sosit legal în UE: acesta este de obicei cazul pentru columbieni sau venezueleni, care au acces fără vize.

Unde solicită azil refugiații și migranții care ajung în Europa

În 2015-2016, în tipul afluxului de refugiaţi în Europa provocat în special de impasul din conflictul din Siria, numărul de solicitanţi de azil a atins 1,3 milioane (în 2015) şi 1,2 milioane (în 2016).

În 2022, cinci ţări au însumat 70% dintre solicitările de azil: Germania (244.000), Franţa (156.000), Spania (118.000), Austria (109.000), Italia (84.000). Circa 39% dintre cererile de azil au primit un răspuns pozitiv, ceea ce corespunde celei mai mari „rate de recunoaştere” după 2017 încoace.

Naţionalităţile care beneficiază de cele mai puternice rate de recunoaştere sunt sirienii (93%), ucrainenii (86%) şi eritreenii (84%).

Numărul de decizii în aşteptare se ridica la sfârşitul lui 2022 la 899.000. Circa 42.000 de cereri de azil au fost înaintate de minori neînsoţiţi, dintre care două treimi erau originari din Afganistan şi Siria.

Mai multe țări europene, printre care Marea Britanie și Danemarca, au anunțat anul trecut măsuri pentru a opri fluxul de migranți care ajung pe teritoriul lor, pentru țara nordică aceasta reprezentând o schimbare de paradigmă dramatică.

Fostul guvern suedez condus de social-democrata Magdalena Andersson a declarat la rândul său că integrarea migranților a eșuat și a dus la formarea unor „societăți paralele” în interiorul țării.

În ultimele două decenii, numărul locuitorilor Suediei, o țară cunoscută pentru politicile sale prietenoase față de refugiați și migranți, care s-au născut în afara ţării s-a dublat, ajungând la 2 milioane, adică o cincime din totalul populaţiei.