Președintele azer și Recep Erdogan lasă să se întrevadă un nou rapt teritorial împotriva Armeniei

Președintele azer Ilham Aliyev a găzduit luni discuții cu omologul și aliatul său turc Recep Tayyip Erdogan, Aliyev relansând ideea de a crea un coridor terestru între țările lor prin teritoriul actual al Armeniei, relatează Reuters.

Vizita lui Erdogan a fost una simbolică, acesta zburând în exclava azeră Nahicevan, o fâșie de teritoriu azer aflată la granița dintre Armenia, Iran și Turcia.

Aliyev a amenințat anul trecut cu crearea unui coridor terestru între restul Azerbaidjanului și Nahicevan „indiferent dacă Armeniei îi place sau nu”, el promovând ideea și ca una ce vizează legarea țării sale de Turcia, aliatul său apropiat.

Aliyev s-a plâns acum la o conferință de presă la care nici el, nici Erdogan, nu au acceptat întrebări că autoritățile din perioada sovietică au considerat că teritoriul care desparte Nahicevanul de restul teritoriului azer ar fi aparținut de drept Republicii Sovietice Armene, când de fapt trebuia să revină Republicii Sovietice a Azerbaidjanului.

„Legătura terestră între partea principală a Azerbaidjanului și (exclava) Nahicevan a fost astfel tăiată”, a acuzat el.

Cum a ajuns regiunea Nahicevan să fie despărțită de restul Azerbaidjanului

În 1921, când Armenia de Est a fost integrată în Uniunea Sovietică, Stalin a decis să ataşeze Nahicevan, o regiune semi-deşertică şi muntoasă, Azerbaidjanului, cu statut de regiune autonomă. Acordul a fost finalizat cu Turcia în februarie 1924: regiunea a devenit o republică socialistă sovietică autonomă.

În număr deja limitat, armenii au fugit la sfârşitul anilor 1980, în timpul violenţelor din Nagorno-Karabah, iar urmele prezenţei lor anterioare au fost apoi şterse sistematic, bisericile lor – rase de pe faţa pământului, iar mormintele lor sculptate din cimitirul medieval din Djulfa – distruse.

La 20 ianuarie 1990, Nahicevan şi-a proclamat independenţa „totală” şi a cerut trupelor sovietice să părăsească regiunea. Teritoriul va fi în anii următori victima unui embargo economic din partea Armeniei ca răspuns la blocada energetică impusă Armeniei de Baku.

Parte integrantă a Azerbaidjanului, conform Constituţiei din 1995 a acestei ţări, Republica Autonomă Nahicevan şi-a adoptat propria Constituţie în 1998, care i-a conferit unele prerogative în materie de politică internă.

Spre deosebire de Nagorno-Karabah, Nahicevan nu mai are astăzi aproape deloc armeni în rândul populaţiei sale de aproximativ 400.000 de locuitori (conform recensământului din 2009), pe o suprafaţă de 5.500 km2, în timp ce ei reprezentau odinioară jumătate din ea.

Noi îngrijorări în Armenia după comentariile lui Ilham Aliyev

Noile comentarii ale președintelui azer vin la mai puțin de o săptămână după ce forțele sale au ocupat regiunea Nagorno-Karabah locuită de armeni în urma unei campanii militare fulger care a durat mai puțin de o zi și pe care Alyiev a descris-o drept o „operațiune antiteroristă”.

„Republica Artsakh”, un canal de Telegram al armenilor din Nagorno-Karabah, a catalogat deja cuvintele sale ca fiind prevestitoare de rău.

„Noua țintă a Azerbaidjanului și a Turciei este Syunik (n.r. provincia din sudul Armeniei prin care ar trece un astfel de coridor terestru). Ei deja o declară în mod deschis. Pregătiri active sunt în curs”, au notat administratorii canalului de Telegram.

Erdogan a mers în vizită în Nahicevan pentru a vizita o unitate militară modernizată de aici și pentru a participa la ceremonia inaugurării unui nou gazoduct turcesc care transportă gaze naturale în exclavă.

Recep Erdogan a afirmat că Armenia nu își dorește pace

Președintele turc a declarat marțea trecută în fața Adunării Generale a ONU, tocmai în ziua în care Azerbaidjanul își declanșa operațiunea militară în Nagorno-Karabah, că există ceea ce el a catalogat a fi „o șansă istorică de a construi pacea” în regiunea Caucazului de Sud.

„(Dar) Armenia nu profită pe cât ar trebui de această șansă istorică”, a acuzat el.

„Ne așteptăm la un acord de pace cuprinzător între cele două țări (Azerbaidjan și Armenia) de îndată ce este posibil și ca promisiunile să fie îndeplinite rapid, mai ales în ceea ce privește coridorul (terestru) Zangezur”, a spus el cu referire la armistițiul încheiat în urmă cu doi ani între Baku și Erevan și care prevedea, printre altele, deblocarea legăturilor economice și de transporturi între Azerbaidjan și Nahicevan.

Clauza respectivă din armistițiul intermediat de Rusia a fost interpretată diferit de cele două părți.

Rusia spune că Armenia este vinovată de propria soartă

Între timp, Rusia, ocupată cu propriul său război din Ucraina, acuză Armenia și în special pe premierul său Nikol Pașinian pe care îl consideră prea apropiat de Occident că nu a gestionat corespunzător situația din Nagorno-Karabah.

„Suntem convinși că conducerea de la Erevan face o greșeală masivă încercând în mod deliberat să distrugă legăturile multidimensionale și vechi de secole ale Armeniei cu Rusia, în timp ce face țara ostatica jocurilor geopolitice ale Occidentului”, afirmă ministerul rus de externe într-un comunicat remis presei marți.

MAE rus a mai transmis că Pașinian „s-a ferit să lucreze în ritm cu Rusia și Azerbaidjan și, în schimb, a fugit spre Occident” pentru a rezolva criza din Karabah și că autoritățile din Erevan au alimentat isteria anti-rusă în mass-media armeană.

Tot marți, Kremlinul a respins acuzațiile Armeniei potrivit cărora trupele ruse de menținere a păcii staționate în regiunea Nagorno-Karabah nu și-au îndeplinit misiunea stipulată în armistițiul încheiat în 2021.

„Suntem categoric împotriva tentativelor de a arunca responsabilitatea asupra părţii ruse şi a forţelor ruse de menţinere a păcii (în Nagorno-Karabah, n. r.), care dau dovadă de eroism”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, respingând orice „reproş” privind presupuse deficienţe.

Armenia ceruse încă din septembrie anul trecut Rusiei, aliata sa din alianța militară OTSC, să intervină pentru a pune capăt agresiunii azere după ce noi lupte au izbucnit la granița dintre cele două țări.

Mai exact, guvernul lui Nikol Pașinian a cerut activarea articolului din tratatul OTSC care prevede ca atunci când un membru este atacat să se considere că sunt atacați toți.

Rusia nu a dat curs solicitării, la fel ca restul țărilor din alianța militară din care mai fac parte Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan și Tadjikistan.