VIDEO Nagorno Karabah, părăsit de aproape toți armenii / Peste 100.000 de oameni din republica separatistă au sosit în Armenia și așteaptă în stradă să fie cazați undeva

Republica separatistă Nagorno Karabah era sâmbătă aproape în întregime părăsită de locuitorii săi, în timp ce peste 100.000 de refugiați au fugit în Armenia de teama represaliilor din partea Azerbaidjanului, după operațiunea militară de săptămâna trecută a azerilor, relatează AFP.

În timp ce primirea lor se organizează cu greu și ONU este așteptată în enclavă în acest weekend, oponenții premierului Nikol Pashinian, acuzat de pasivitate și părăsit de Moscova, plănuiesc să protesteze din nou în stradă.

„100.417 de oameni” au „intrat acum în Armenia” de la capitularea din 20 septembrie, potrivit lui Nazeli Baghdassarian, purtătorul de cuvânt al premierului, sau mai mult de 80% din cei 120.000 de armeni care trăiau oficial în enclavă înainte de ofensiva azeră.

„Mai sunt câteva sute de funcționari publici, lucrători de urgență și persoane cu nevoi speciale, care se pregătesc și ei să plece”, a scris pe X (ex-twitter) fostul avocat al drepturilor omului din Nagorno Karabah, Artak Beglarian, precizând că această informație este „nu este oficială”.

La punctul de trecere Kornidzor, un jurnalist AFP a văzut sosind doar câteva ambulanțe, polițiștii de frontieră indicând că încă așteaptă ultimele autobuze care transportau civili.

În cel mai apropiat oraș Goris, sute de refugiați așteaptă în piața centrală, în mijlocul bagajelor, să li se ofere cazare.

Misiune ONU Nagorno Karabah pentru evaluarea nevoilor umanitare

ONU a anunţat că trimite în acest weekend o misiune în Nagrono Karabah, care să evalueze în principal nevoile umanitare, după ce organizaţia nu a mai avut acces în această regiune ”de aproximativ 30 de ani”, a anunţat vineri un purtător de cuvânt, Stéphane Dujarric, potrivit News.ro.

”Guvernul Azerbaidjanului şi ONU s-au pus de acord asupra unei misiuni în regiune. Misiunea va avea loc în weekend”, a precizat el.

”N-am avut acces în această regiune de aproximativ 30 de ani”, din cauza ”situaţiei geopolitice complicate”, a declarat reprezentantul ONU.

”Este, aşadar, important să putem intra”, a subliniat purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU Antonio Guterres.

O echipă de zece persoane condusă de către oficiali de la Biroul Afacerilor Umanitare (OCHA) ”va încerca să evalueze situaţia pe teren şi să identifice nevoile umanitare, atât ale oamenilor care rămân, cât şi ale celor care deplasează”, a precizat el.

”Trebuie să amintitm necesitatea ca toată lumea să respecte dreptul internaţional, mai ales drepturile omului”, a declarat Stéphane Dujarric.

Niciun reprezentant al Înaltului Comisariat ONU al Drepturilor Omului nu participă la această ”misiune iniţială”, care se va concentra exclusiv asupra problemelor ”umanitare şi de protecţie”.

Uniunea Europeană (UE) a reclamat vineri ca o misiune ONU să se ducă în Nagorno Karabah ”în zilele următoare” în contextul ”exodului masiv” al armenilor care fug din această enclavă separatistă azeră în urma unei operaţiuni militare-fulger a Azerbaidjanului.

Stéphane Dujarric a anunţat că ONU cooperează cu Guvernul armean pentru a face faţă acestui aflux de refugiaţi care traversează frontiera.

”Echipe de la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (HCR) se află pe teren, la frontieră, din prima zi, când primul grup de refugiaţi a sosit epuizat, înfricoşat şi îngrijorat cu privire la viitor”, a declarat el.

HCR furnizează un ajutor în materie de echipament tehnic – computere, tablete – care să permită înregistrarea refugiaţilor.

Separatiştii au decretat joi dizolvarea ”tuturor instituţiilor guvernamentale (…) la 1 ianuarie 2024”, marcând sfârşitul existenţei ”republicii Nagorno Karabah” (Arţak) autoproclamată în urmă cu 30 de ani.

În doar câteva zile, 80% din populaţia oficială de 120.000 de locuitori şi-a păsăit casa, de frica represaliilor, arzându-şi bunurile personale înainte de a intra în coloana de refugiaţi.

Această regiune – cu o populaţie majoritar creştină – care s-a desprin prin secesiune din Azerbaidjan – cu o populaţie majoritar musulmană -, la dezintegrarea URSS, s-a opus timp de 30 de ani Baku, în două războaie, în perioada 1988-1994 şi în toamna lui 2020.