VIDEO Ciocniri între poliție și protestatari pro-ruși în Găgăuzia, înaintea vizitei Maiei Sandu în regiunea autonomă

Vizita preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în regiunea autonomă Găgăuzia din cadrul Republicii Moldova a fost marcată miercuri de ciocniri între poliţie şi protestatari proruşi, informează agenția EFE, citată de Agerpres.

Ciocnirile au avut loc în apropierea universităţii din capitala regională, Comrat, unde grupuri de oameni protestau împotriva Maiei Sandu, potrivit presei locale.

Deschide.md relatează miercuri că zeci de persoane au fost aduse în faţa Universităţii de Stat din Comrat, unde ar urma să aibă loc o întrevedere a Maiei Sandu cu mai mulţi aleşi locali.

Potrivit sursei citate, care vorbește de o „provocare” deliberată, la un moment dat protestatarii au încercat să rupă cordonul poliţiei, scandând lozinci antiguvernamentale şi cerând ca Maia Sandu să părăsească Găgăuzia.

Sandu, care va candida pentru un nou mandat în alegerile prezidenţiale din octombrie, avea programat să se întâlnească miercuri cu reprezentanţi ai regiunii autonome, care acuză Republica Moldova că a impus o blocadă economică în Găgăuzia, regiune autonomă puternic pro-rusă care menţine legături strânse cu Kremlinul.

Başcana Găgăuziei, Evghenia Guţul, o avertizase pe Sandu că va fi întâmpinată cu proteste din cauza presupusei presiuni exercitate de Chişinău asupra autorităţilor regionale. De altfel, Deschide.md scrie că printre cei prezenţi la protestul de la Universitatea de Stat din Comrat se află mai multe persoane afiliate başcanei Evghenia Guţul, inclusiv adjunctul şi un consilier al acesteia.

În timpul vizitei pe care a efectuat-o marţi la Moscova, Guţul s-a plâns că nu poate exclude posibilitatea de a fi reținută imediat ce revine în Republica Moldova din cauza legăturilor sale cu partidul pro-rus Şor, care a ajutat-o să câștige alegerile organizate în Găgăuzia anul trecut.

Parchetul de la Chișinău a prezentat acuzaţii împotriva ei la începutul lunii aprilie, pe fondul unei anchete privind corupţia în rândul partidelor.

Șefa Găgăuziei a vehiculat ideea declarării independenței regiunii

Recent, Guțul a avertizat că Găgăuzia îşi va declara independenţa faţă de Republica Moldova dacă aceasta din urmă încearcă să unească cu România şi a insistat, pe aceeaşi linie cu regiunea separatistă pro-rusă Transnistria din Republica Moldova, că va cere ajutor Rusiei dacă Chişinăul va decide să trimită trupe în regiune.

Într-un comentariu făcut luni pentru mass-media rusă, ea a declarat că perspectiva unei reunificări a Republicii Moldova cu România ar reprezenta „moartea pentru Moldova”.

Marţi, la Moscova, Guţul a semnat un acord cu banca rusă Promsviazbank (PSB) care le va permite locuitorilor acestei regiuni să utilizeze cardurile bancare ruseşti MIR.

„Este un moment foarte important pentru noi. Rusia a salvat din nou poporul nostru şi şi-a confirmat statutul de prieten şi apărător al găgăuzilor”, a declarat ea cu acel prilej.

Guţul a amintit de vizita sa în Rusia din luna martie, când i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin tarife preferenţiale pentru exportatorii de produse găgăuze, preţuri mici la gazul rusesc şi acces la sistemul de plată rusesc MIR.

Maia Sandu vrea ca studierea limbii române să devină obligatorie în Găgăuzia

Republica Moldova intenţionează să organizeze simultan la 20 octombrie alegeri prezidenţiale şi un referendum pentru integrarea în Uniunea Europeană, în condiţiile în care atât găgăuzii, cât şi transnistrenii vor să rămână pe orbita rusă.

Găgăuzii, de origine turcică şi de credinţă ortodoxă, vorbesc preponderent limba rusă, motiv pentru care Sandu pledează pentru introducerea unui program obligatoriu de studiu al limbii române, teoretic limba oficială în Republica Moldova din 2013.

Însă parlamentul de la Chișinău a adoptat un proiect legislativ pentru a transpune decizia Curții Constituționale abia în martie anul trecut. Curtea Constituțională a Republicii Moldova a respins luna trecută un demers al comuniștilor și socialiștilor moldoveni care au cerut invalidarea legii.

Găgăuzia, care a existat pentru scurt timp, ilegal, în anul 1990, ca republică autonomă independentă în componenţa Uniunii Sovietice, a devenit regiune autonomă în cadrul Republicii Moldova în 1994.