Sari direct la conținut

Un „zid de drone” din Polonia până în Norvegia. Țările NATO care se învecinează cu Rusia promit un răspuns comun în fața „provocărilor” de la graniță

HotNews.ro
Un angajat al producătorului de drone Atlas Aerospace, Dmitry Belus, testează o dronă la Riga, în Letonia, 1 februarie 2023., Foto: Sergei Grits / AP / Profimedia
Un angajat al producătorului de drone Atlas Aerospace, Dmitry Belus, testează o dronă la Riga, în Letonia, 1 februarie 2023., Foto: Sergei Grits / AP / Profimedia

Lituania a anunțat vineri că împreună cu alte cinci state membre NATO care se învecinează cu Rusia au convenit să construiască un „zid de drone” pentru a-și apăra granițele în fața „provocărilor”, informează AFP.

Planul de a folosi vehicule aeriene fără pilot (UAV-uri) pentru protecție a fost convenit din cauza îngrijorărilor din regiune legate de securitate, pe fondul războiului Rusiei din Ucraina.

Ministrul lituanian de interne, Agne Bilotaite, a anunțat acest plan după discuții cu omologii săi din statele baltice Estonia și Letonia, precum și din Finlanda, Norvegia și Polonia.

„Acesta este un lucru complet nou, un zid de drone care se întinde din Norvegia până în Polonia, iar scopul este de a folosi dronele și alte tehnologii pentru a ne proteja granițele”, a declarat Bilotaite, pentru agenția de presă BNS.

„Nu doar cu infrastructură fizică, sisteme de supraveghere, ci și cu drone și alte tehnologii, ceea ce ne-ar permite să ne protejăm împotriva provocărilor din partea unor țări neprietenoase și să prevenim contrabanda”, a mai spus ea.

Pe lângă desfășurarea de drone menite să monitorizeze frontiera, cele șase țări ar urma să folosească și sisteme antidronă pentru a opri dronele inamice.

Ministra Bilotaite nu a oferit un termen pentru implementarea acestui proiect.

Estonia acuză Rusia că a provocat un „incident la frontieră”

Reprezentanţii pazei de coastă din Estonia au anunţat joi că omologii lor ruşi au îndepărtat peste noapte geamanduri amplasate pe râul Narva, care desparte cele două ţări, într-o dispută la graniţă, potrivit AFP și Agerpres.

Premirul estonian Kaja Kallas a vorbit despre un „incident la frontieră”, în contextul în care Lituania şi alte ţări din regiune au relaţii tensionate cu Rusia din cauza invaziei acesteia în Ucraina.

Conform Estoniei, abia de la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, Moscova a contestat amplasamentul balizelor plutitoare, care sunt folosite pentru a împiedica ambarcaţiunile să rătăcească accidental în apele străine.

„Anul acesta, Rusia a declarat că a contestat amplasamentul a aproximativ jumătate din geamandurile planificate”, a precizat garda de coastă din Estonia, într-un comunicat de presă. „La ora trei dimineaţa, am văzut paza de coastă rusă mişcând geamanduri”, mai scrie în comunicat.

Potrivit premierului Kallas, Estonia a contactat Rusia pentru a obţine informaţii despre acest subiect.

„Acesta este un incident la frontieră, ale cărui circumstanţe precise suntem în proces de clarificare”, a spus ea presei.

„Rusia îşi înmulţeşte incidentele la frontieră pentru a stârni frică şi anxietate, pentru a răspândi nesiguranţă în societăţile noastre. Vedem o tendinţă generală în această chestiune”, a adăugat ea.

Moscova ar vrea să-şi extindă apele teritoriale din Marea Baltică

Acest incident a venit după o altă dispută la frontieră în regiune care implică Rusia.

Miercuri, Lituania a anunţat că a convocat un consilier diplomatic rus cu privire la planurile de extindere unilaterală a graniţei maritime a Rusiei în apele lituaniene şi finlandeze, avertizând că ar putea fi o tactică de război hibrid.

Conform unui proiect de rezoluţie al Ministerului rus al Apărării publicat marţi, Moscova intenţionează să-şi extindă apele teritoriale din ianuarie 2025 prin modificarea frontierei din Marea Baltică cu Finlanda şi Lituania.

Această nouă frontieră ar permite Moscovei să declare ruseşti zonele maritime finlandeze şi lituaniene. Graniţele Rusiei din regiunea Kaliningrad şi Golful Finlandei ar urma să fie, de asemenea, modificate, conform documentului, șters între timp de pe site-ul Ministerului Apărării.

Citiți și:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro