Sari direct la conținut

Cetățenii pe bandă rulantă. Germania a naturalizat anul trecut cel mai mare număr de străini de la începutul mileniului

HotNews.ro
Ryyan Alshebl pe o bancă din orașul Ostelsheim din sud-estul Germaniei, unde a fost ales primar, Foto: Christoph Schmidt / AFP / Profimedia
Ryyan Alshebl pe o bancă din orașul Ostelsheim din sud-estul Germaniei, unde a fost ales primar, Foto: Christoph Schmidt / AFP / Profimedia

Anul trecut, peste 200.000 de persoane au primit cetățenie germană, acesta fiind cel mai mare număr de naturalizări de la începutul mileniului, potrivit statisticilor. Persoanele naturalizate sunt semnificativ mai tinere decât populația germană, în general, iar aproape jumătate dintre acestea sunt femei. Deși printre ei se află și români, altă naționalitate ține capul de listă.

Un total de 200.100 de străini au primit un pașaport german în 2023, cu 19% mai mult decât în anul precedent, arată datele publicate marți de Oficiul Federal de Statistică ((Destatis), din Wiesbaden.

Au fost naturalizate persoane cu 157 de naționalități diferite și având, în medie, 29,3 ani. Prin comparație, semnificativ mai tineri decât populația Germaniei, a cărei medie de vârstă e 44,6 ani. Proporția femeilor a fost de 45%.

Potrivit Destatis, 75.500 de sirieni au fost naturalizaţi, reprezentând mai mult de o treime din naturalizări (38%).

Aceştia aveau vârsta medie de 24,5 ani, 64% erau bărbați şi rezidenţi în Germania, în medie, de 6,8 ani.

„Numărul mare este legat de imigrația puternică a sirienilor care au căutat protecție între anii 2014 și 2016, și dintre care mulți îndeplinesc acum cerințele pentru naturalizare”, a precizat Oficiul de Statistică german.

În 2022, numărul acestora s-a dublat deja cu peste 19,1% față de anul precedent, iar în 2021 a crescut chiar de șapte ori față de 2020, până la 6.700 de persoane naturalizate.

Cetăţenii turci şi irakieni au constituit împreună al doilea grup ca mărime în 2023, cu 10.700 de naturalizări fiecare. Potrivit statisticilor, numărul naturalizărilor cetățenilor irakieni a crescut cu 57% față de anul precedent, în timp ce acesta a scăzut cu 25%, pentru cetățenii turci.

„În prezent, aceștia îndeplinesc din ce în ce mai mult cerințele pentru naturalizare, inclusiv în ceea ce privește competențele lingvistice și durata minimă a șederii. De asemenea, soțiile și copiii minori pot fi naturalizați fără o perioadă minimă de rezidență. Acest lucru s-a aplicat la aproximativ 28.000 (37%) dintre sirienii naturalizați în ultimul an de raportare”, a precizat Destatis.

Câți români au fost naturalizați în Germania

Numărul naturalizărilor cetăţenilor români a crescut cu 600 (+8%), la 7.600 în 2023, iar numărul naturalizărilor cetăţenilor afgani a crescut cu 2.300 (+55%), la 6.500.

Numărul ucrainenilor care au primit pașaport german a crescut cu 300 (+6%), la 5.900 în 2023, după ce aproape s-a triplat, de la 1.900 la 5.600 din 2021 până în 2022, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Naturalizările cetățenilor ucraineni au reprezentat 3% din totalul naturalizărilor în 2023.

Primarul sirian

Sirienii nu doar s-au naturalizat în număr mare, în scurt timp, ci unii dintre ei s-au implicat activ în viața comunităților din Germania, au intrat în politică și au ajuns să fie aleși în funcții publice.

Un exemplu este cel al unui primar din landul Baden-Württemberg, Ryyan Alshebl, ales în fruntea orașului Ostelsheim, despre care, anul trecut, televiziunea SWR relata în detaliu.

„A fugit din Siria în 2015. Acum comunitatea șvabă din Ostelsheim l-a ales pe Ryyan Alshebl drept primul șef al unei primării din Baden-Württemberg, cu rădăcini siriene”. Satul Ostelsheim, din districtul Calw, l-a ales în 3 aprilie 2023 pe Ryyan Alshebl ca nou primar, cu o majoritate absolută de 55,41% din voturi. El s-a impus în fața celor doi contracandidați ai săi, în primul tur de scrutin.

Tânărul de 29 de ani a candidat la alegeri ca independent. Însă el e membru al Partidului Verzilor.

„Astăzi, Ostelsheim a dat un semn de toleranță și cosmopolitism, pentru toată Germania. Cu toții putem fi mândri unii de ceilalți, bucuria trece deci dincolo de simplul succes electoral”, a declarat Alshebl în momentul în care a câștigat.

Ce presupune noua lege a cetățeniei germane

În esență, noua lege prevede că migranții nu mai au nevoie de opt ani de reședință în Germania, ci doar de cinci ani – cu condiția să se poată întreține fără ajutorul statului. Dacă au performanțe bune la școală sau la serviciu, cunoștințe bune de limba germană sau fac muncă voluntară, naturalizarea ar putea fi posibilă după doar trei ani.

Totodată, cei care vor să se naturalizeze nu mai trebuie să renunțe la vechiul pașaport. Deși acest regulament se aplică deja multor cetățeni din UE, nu se aplică multor alți cetățeni – cum ar fi turcii.

Dar reforma are consecințe și pentru germani: oricine dorește să devină cetățean al unei alte țări nu mai are nevoie de permisiunea specială din partea autorităților germane. Până acum, fără această permisiune, și-ar fi pierdut cetățenia germană la dobândirea altei cetățenii.

Consiliul Federal a decis să nu facă apel la Comisia de mediere, cu privire la legea cetățeniei. Totuși, proiectul este foarte controversat și există rezerve, mai ales în Uniunea CDU/CSU, partid aflat în opoziție.

Vicepreședinta grupului parlamentar al Uniunii, Andrea Lindholz, a explicat: „În cazul unei schimbări de guvern, primul lucru pe care l-aș face în domeniul politicii de migrație ar fi să inversez legea coaliției-semafor, pentru a schimba legea naționalității.”

Politiciana CSU a criticat: „Când vedem ce atitudini inacceptabile găsim în rândul unora dintre oamenii care au fost naturalizați în ultimii ani și ultimele decenii, răspunsul nu poate fi scăderea obstacolelor pentru naturalizare”.

În schimb, expertul în migrație de la Verzi, Filiz Polat, a salutat decizia din februarie, a Consiliului Federal: „Vine pașaportul dublu. Ultima încercare a Uniunii de a opri legea în Bundesrat, cu o cerere din Bavaria, a eșuat și ea”. Se pare că CDU și CSU încă nu au ajuns „în societatea modernă de imigrație care există de mult timp în Germania”, a spus acesta.

Sute de etnici germani din România s-au repatriat

Etnicii germani au primit automat cetățenia după 1990, potrivit Oficiului Federal de Statistică.

„Comparațiile cu datele dinaintea reformei legii cetățeniei care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2000 (Monitorul Federal de Legi, volumul 1999, numărul 38, pag. 1618) sunt posibile doar într-o măsură limitată, întrucât procedura legală pentru repatrierea târzie a fost schimbată. Între 1993 și 1999, repatriații târzii au fost naturalizați oficial. Începând cu 1 august 1999, aceștia au primit cetățenia germană în mod automat și fără un proces de naturalizare, atunci când au intrat în Republica Federală Germania, dacă statutul de repatriere întârziată era certificat în conformitate cu Legea federală pentru deportați”.

Potrivit datelor oficiale și ale asociațiilor de sași și șvabi (Landsmannschaft), circa 435.000 de etnici germani din România au plecat după al doilea război mondial în Germania, obținând cetățenia germană, pe lângă cea română.

Aproximativ 250.000 dintre aceștia s-au repatriat după 1990. Tot atunci, potrivit unor informații obținute la un birou pentru repatriați, ar fi fost în lucru „aproape două milioane de cereri de repatriere ale etnicilor germani din fostul URSS, în special din Kazahstan“.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro