Dacian Cioloș se declară foarte bucuros că Roșia Montană a intrat în patrimoniul UNESCO / Ce poziție a avut însă când a fost premier
”Roșia Montană a intrat, astăzi, în Patrimoniul Mondial UNESCO. Este o veste mare și nici că putea să existe un cadou mai nimerit de care să mă bucur de ziua mea”, a scris Dacian Cioloș pe pagina sa de Facebook. Ce a omis să spună însă Cioloș, este faptul că, pe când a fost premier al României, s-a opus până în ultima clipă trimiterii dosarului la UNESCO. Dosarul a fost depus atunci de fostul ministru al Culturii Corina Șuteu, pe 4 ianuarie 2017, în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloș.
”Comunitatea din Roșia Montană, pe care o cunosc, merita această șansă de multă vreme, pentru că oamenii de acolo, dar și alte organizații civice din țară s-au bătut ani în șir pentru această recunoaștere. E o șansă unică la dezvoltare durabilă, o șansă pe care sper să putem să o exploatăm din plin. Este victoria tuturor celor care, prin implicarea lor civică, au salvat una dintre cele mai de preț comori ale istoriei vechi a românilor. Însă dincolo de prestigiul de a fi parte a Patrimoniului UNESCO, este vorba în primul rând de găsirea unor soluții economice și sociale viabile și durabile, de dezvoltare turistică. Toate acestea, gândite pe profilul zonei, vor aduce bunăstare pentru oamenii din regiune. Felicitări tuturor celor care au crezut în această șansă și care au făcut posibil momentul de azi!”, spune Cioloș.
Cercetătorul Mădălin Hodor îi amintește lui Cioloș că își arogă nemeritat depunerea dosarului la UNESCO deoarece a tergiversat cât a putut de mult înscrierea.
”Înțeleg ca cel mai mult se bucura domnul Ciolos. Bravo! Din păcate mai sunt unii pe care memoria nu i-a părăsit de tot. De exemplu, eu îmi aduc aminte ca în calitate de prim-ministru domnia sa a refuzat pana în ultima clipa sa semneze dosarul de includere in Patrimoniul UNESCO, motiv de scandal cu Ministerul Culturii (de demisie și amenințări reciproce) și chiar ulterior motiv de retragere invocat de guvernul Dancila. Care Dancila, ce spunea când a retras dosarul? Ca LIPSEAU AVIZELE de la ministere. Care avize lipseau din cauza tergiversarilor domnului prim-ministru. Domnul, ați ghicit, Ciolos. Ba mai voia PSD sa facă și ceva dosare penale pe motiv de „depunere ilegala”.”, a scris Hodor pe Facebook.
Și fostul ministru de Externe din cabinetul Cioloș, Adrian Cioroianu, confirmă că Dacian Cioloș a tergiversat cât de mult a putut depunerea dosarului, ba chiar se hotărâse să nu-l mai depună.
Cioroianu a fost sunat de Dacian Cioloș în 2016, prim-ministru la acea vreme, și a fost întrebat: „Domnule ambasador, ce ziceti, dacă depunem dosarul, îl mai putem retrage?”. Acesta ar fi raspuns: „Da, îl putem retrage oricând până în primăvara anului 2018, când va fi răspunsul”. „Există o serie de opinii divergente la nivelul Guvernului, nu știu ce să facem, să-l depunem, să nu-l depunem?”, i-ar fi transmis premierul, potrivit Digi24.
Fostul prim-ministru s-a reasigurat că dosarul poate fi retras și conversația s-a încheiat. „Dupa cinci minute, sună din nou telefonul”, a continuat Cioroianu. „Domnule Cioroianu, am avut discuții cu mai multi miniștri, nu depunem dosarul”. „Domnule prim-ministru, cum ziceti’”.
În 2019, Dacian Cioloş şi-a asumat în faţa membrilor USR intrarea Roşiei Montane în UNESCO în anul 2021, în timpul discuţiilor şi negocieri finale care au avut loc între USR şi PLUS, pentru constituirea alianţei electorale. „Îmi asum că în 2021 Roşia Montană va intra în UNESCO!”, a afirmat Dacian Cioloş în faţa membrilor Comitetului Politic al USR, în urma unei întrebări adresate de senatorul USR de Cluj, Mihai Goţiu – potrivit unui comunicat al USR Cluj transmis duminică și citat de Agerpres.
La sfârșitul lunii iunie, într-un răspuns pentru comunitatea Declic, copreședintele USR-PLUS, Dacian Cioloș, a afirmat că premierul Cîțu „ţine foarte mult la această retragere şi la a restrânge cererea de protecţie UNESCO doar pentru minele romane, ceea ce e un pic absurd.
Nu poţi să spui că dai jos tot dealul şi să protejezi totuşi minele din interiorul dealului. (…) Noi în coaliţie evident ne opunem retragerii, însă se pare că iarăşi suntem singuri. Şi UDMR-ul susţine poziţia PNL. Noi am tot explicat că protecţia sitului respectiv este dată de legislaţia naţională, nu de UNESCO. Deci nu pot folosi argumentul că dacă Roşia Montană intră în UNESCO, România pierde arbitrajul internaţional cu compania minieră”, a declarat Dacian Cioloş.
Ce presupune înscrierea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO
Într-un articol publicat de revista National Geographic se spune că ”Roşia Montană conţine cele mai mari şi mai importante tuneluri miniere din lume, cu rarităţi cum ar fi tablele scrise şi roţi de apă, care odată controlau debitul de apă în galerii, potrivit lui Andrew Wilson, profesor de arheologie din Oxford, care a participat la un studiu al comorilor zonei.
Piscuri înalte, situri vechi, biserici şi alte situri arheologice completează comunitatea, care este, astfel, o bijuterie naturală şi istorică”, susţin ziariştii de la National Geographic.
De altfel, Roșia Montană a fost trecută în lista monumentelor istorice a Imperiului Austro-Ungar încă din 1906.
UNESCO a spus că România trebuie să implementeze mai multe recomandări pentru includerea sitului în Patrimoniul Universal. Printre acestea se numără:
Stoparea aprobărilor privind permisele de exploatare minieră.
Elaborarea de posibile măsuri pentru controlul planificării sub forma unui Plan Urbanistic General și a unui Plan Urbanistic Zonal.
Aprobarea unui plan de conservare a vestigiilor romane susținut la nivel internațional.
O strategie pentru gestionarea turismului.
Implicarea părților interesate în gestionarea sitului.
Un angajament privind resursele umane și financiare necesare.
Elaborarea unui plan de inspecții și întreținere pentru a garanta stabilitatea iazurilor colectoare.
Dezvoltarea și punerea în practică a programului.
Scurt istoric
Primele proteste au început în 2003 când s-a înființat Asociația Alburnus Maior al cărui scop era lupta împotriva proiectului minier bazat pe cianuri dezvoltat de Roșia Montană Gold Corporation.
În 2005 au fost organizate primele flashmob-uri împotriva ministrului mediului de atunci, Rovana Plumb, și a încercării de emitere a unui aviz de mediu pentru Roșia Montană.
Protestele s-au generalizat în 2013, odată cu încercarea de reglementare legislativă a exploatării miniere. Zecile de mii de oameni ieșiți în stradă sub sloganul „Uniți Salvăm!” au reușit să blocheze legea care permitea exploatarea zăcămintelor de la Roșia Montană.
INTERVIURILE HotNews.ro