Unda de șoc a războiului din Ucraina despre care nu s-a vorbit până acum. Un document oficial european arată perspectiva sumbră

Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție referitoare la necesitatea unui plan de acțiune urgent al UE pentru a asigura securitatea alimentară în interiorul și în afara UE în urma invaziei Ucrainei de către Rusia.

Documentul a fost adoptat, cu 413 voturi pentru, 120 împotrivă și 49 abțineri.

Războiul împiedică accesul în UE al unor resurse esențiale

Europarlamentarii arată unda de șoc pe care a avut-o invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse Moscovei. Parlamentul European atrage atenția că este împiedicat accesul în UE al unor resurse esențiale, de la energie și îngrășăminte, până la produse chimice și agricole esențiale. Acestea sunt dublate de creșterea explozivă a prețurilor.

Războiul din Ucraina și sancțiunile legitime impuse Rusiei vor duce la o perturbare cumulativă de mare amploare a piețelor mondiale agricole, piscicole și de acvacultură, pe lângă criza provocată de pandemia de COVID-19 și recentele creșteri considerabile ale costurilor de producție, în special pe piețele cerealelor și uleiului vegetal, se arată în rezoluția PE.

Eurodeputații solicită creșterea producției interne de alimente. Terenurile agricole ar trebui utilizate numai pentru producția de alimente și furaje. Pentru a răspunde nevoilor imediate, eurodeputații doresc ca fermierii să poată utiliza pârloage pentru producția de culturi proteice în 2022. Comisia ar trebui, de asemenea, să ofere sprijin celor mai afectate sectoare și ar trebui să mobilizeze rezerva pentru situații de criză în valoare de 479 de milioane EUR. Statele membre ar trebui, de asemenea, să fie autorizate să acorde ajutoare de stat ample, rapide și flexibile operatorilor de pe piața agricolă.

O perturbare cumulativă de mare amploare a piețelor mondiale agricole

Parlamentul European face o analiză a costurilor războiului pornit de Rusia în Ucraina și a efectelor directe asupra siguranței alimentare a UE. De asemenea, atrage atenția că producția de alimente și accesul la alimente nu ar trebui folosite ca armă geopolitică.

Parlamentul European arată că războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei vor duce la o perturbare cumulativă de mare amploare a piețelor mondiale agricole, piscicole și de acvacultură, pe lângă criza provocată de pandemia de COVID-19 și recentele creșteri considerabile ale costurilor de producție, în special pe piețele cerealelor și uleiului vegetal.

Ucraina și Rusia reprezintă aproximativ 30% din comerțul mondial cu grâu, 32% din cel cu orz, 17% din cel cu porumb, peste 50% din cel cu ulei de semințe de floarea-soarelui și 20% din cel cu semințe de floarea-soarelui.

Un impact foarte mare îl are și faptul că bombardamentele au vizat infrastructura agricolă critică, inclusiv cea pentru transport și depozitare.

Tirurile de artilerie și bombardamentele cu dispersie în situații de război dăunează terenurilor agricole și mutilează persoanele care intenționează să se întoarcă să lucreze pe terenurile respective, făcându-le inutilizabile în anii următori, cât timp are loc deminarea, iar dispozitivele explozive sunt detectate și dezamorsate sau distruse.

Culegerea recoltei din 2022 din Ucraina nu poate avea loc deoarece fermierii și lucrătorii agricoli au fugit pentru a supraviețui sau își apără țara, iar exploatațiile agricole sunt prea grav afectate pentru ca producția din acest an să se desfășoare în condiții normale, arată PE.

Cât înseamnă Rusia și Ucraina pentru piața mondială agricolă

Pentru a arăta amploarea situației, documentul menționează că Ucraina reprezintă 11% din piața mondială a grâului, 16% din cea a orzului, 15% din cea a porumbului, 16% din cea rapiței, 50% din cea a uleiului de floarea-soarelui, 9% din comerțul cu semințe de floarea-soarelui și 61% din cel cu turte de floarea-soarelui. În cazul Rusiei aceste cifre sunt de 20% (grâu), 16% (orz), 2% (porumb), 3% (rapiță) și 20% (turte de floarea-soarelui).

Ucraina a devenit un furnizor important al UE, fiind principalul furnizor de porumb (în medie 9,2 megatone – 57% din livrări), de rapiță (2 megatone – 42% din volumul importurilor europene), de semințe de floarea-soarelui (0,1 megatone – 15%) și de turte de floarea-soarelui (1,3 megatone – 47% din importuri) și, într-o mai mică măsură, de grâu (1 megatonă – 30% din importuri).

Rusia este pentru UE un furnizor important de grâu (0,5 megatone – 11%), dar în principal de turte de rapiță (0,2 megatone – 50%), de turte de floarea-soarelui (0,9 megatone – 34%) și de semințe de floarea-soarelui (0,3 megatone – 35%).

Creștere bruscă a prețurilor cu până la 10% de la începerea războiului, și nu s-a terminat

Parlamentul European notează că înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, piețele agricole mondiale au trecut printr-o creștere a prețurilor, parțial din cauza efectelor schimbărilor climatice și a impactului pandemiei de COVID-19.

De la începutul războiului în Ucraina, s-a înregistrat deja o creștere bruscă a prețurilor produselor agricole la nivel mondial (între +5% și +10%, în funcție de produs), lucru ce le-a apropiat de prețurile anului de comercializare 2007-2008.

Aceste prețuri ar putea crește cu mult peste nivelurile lor, pe fondul deficitului de aprovizionare la nivel mondial care ar rezulta din reducerea bruscă și abruptă a exporturilor de semințe de cereale și de floarea-soarelui de către Ucraina și Rusia.

Explozie a prețurilor îngrășămintelor

Accesul la îngrășăminte și la factorii de producție necesari pentru producția de îngrășăminte este dată peste cap.

Parlamentul European afirmă că dependența externă de energie afectează direct producția agricolă. Uniunea Europeană este dependentă în mare măsură de combustibilii fosili provenind din Rusia; întrucât aproximativ 90% din gazul folosit în UE este importat, Rusia furnizând 45% din aceste importuri la diferite niveluri în statele membre ale UE în 2021. Rusia a fost și principalul furnizor de petrol al Europei, cu 27%, de peste trei ori mai mare decât următorul (Norvegia).

Pe lângă marea dependență de importurile de îngrășăminte din Rusia, dependența UE de importurile de energie provenind din combustibili fosili pentru producția de îngrășăminte și de potasă din Belarus va duce la o întrerupere considerabilă a aprovizionării într-o perioadă în care prețurile îngrășămintelor au crescut cu 142% în ultimul an, iar energia și îngrășămintele reprezintă 20% din costurile de producție ale fermierilor.

Gazele reprezintă între 60% și 80% din costurile de producție ale principalelor îngrășăminte azotoase.

Unda de șoc a războiului din Ucraina despre care nu s-a vorbit până acum. Un document oficial european arată perspectiva sumbră

Războiul împiedică accesul în UE al unor resurse esențiale

O perturbare cumulativă de mare amploare a piețelor mondiale agricole

Cât înseamnă Rusia și Ucraina pentru piața mondială agricolă

Creștere bruscă a prețurilor cu până la 10% de la începerea războiului, și nu s-a terminat

Explozie a prețurilor îngrășămintelor

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”