Cum iti fura Fiscul TVA-ul. Studiu de caz
Societatea 3 Cocalti SRL din Romania este o firma- asa numita societate mica-adica o firma ce nu a fost platitoare de TVA. La sfarsitul lunii iunie 2015, depaseste plafonul cifrei de afaceri de 220.000 lei si solicita inregistrarea in scopuri de TVA. Respectivafirma isi indeplineste practic, de buna credinta, obligatiile fiscale care ii revin, deoarece aceasta inregistrare devine obligatorie atunci cand se depaseste plafonul valoric al cifrei de afaceri de 220.000 lei, iar termenul de inregistrare este de 10 zile de la finele lunii cand societatea a depasit acest plafon. Apoi, deoarece organele fiscale nu sunt si ele, la randul lor, de buna credinta, societatea respectiva devine victima a furtului de TVA, prin procedurile instituite – la nivel de gaselnita ingenioasa – chiar deANAF. Dupa cum vom demonstra, o sa vedem ca furtul este de fapt de 48% din banii contribuabilului.
- Cum functioneaza mecanismul?
Pornind de la celebrul formular 088 (introdus de la inceputul anului 2015) – in cuprinsul caruia, in paranteza fie spus, nu exista nici macar un singur criteriu relevant din care sa rezulte daca esti apt sau nu sa desfasori activitati economice – ANAF face, in aceeasi zi, doua lucruri:
- inregistreaza societatea in scopuri de TVA;
- invalideaza – de multe ori, in aceeasi zi – codul de inregistrare in scopuri de TVA, sub motivul hilar ca societatea nu indeplineste criteriile economice de a fi platitor de TVA. In acest caz, ne punem intrebarea de ce mai exista plafonul valoric de 220.000 lei privind obligatia inregistrarii in scopuri de TVA, daca totul ramane la interpretarea subiectiva si discretionara a organelor fiscale ? Poate ca prevederile art.153 din codul fiscal sunt obligatorii doar pentru contribuabili si facultative pentru organele fiscale, cine stie.
- Cum se realizeaza acest furt?
Prin efectul legii, si ne referim aici la art. 11 alin. (1^3)-(1^4) din Codul fiscal.
Primul furt se realizeaza prin faptul ca societatea este obligata sa realizeze operatiuni taxabile, adica sa colecteze TVA si sa plateasca TVA – in procentul stabilit de reglementarile legale ¬ pentru toate bunurile / serviciile comercializate si care intra in baza impozabila (sfera de aplicare) a taxei, asta chiar daca – in opinia ANAF – societatea nu indeplineste criteriile economice de a fi platitor de TVA.
In acelasi timp, societatea nu are dreptul sa deduca/scada TVA de la achizitiile pentru care colecteaza TVA, fapt ce incalca in mod flagrant principiul neutralitatii TVA si prevazut in Directiva 112/2006 privind sistemul comun al TVA, situatie pentru care oricand se poate declansa o procedura de infringement impotriva Romaniei.
A doua parte a furtului de TVA se realizeaza la nivelul clientilor societatii, cand acestea sunt persoane inregistrate in scopuri de TVA. Acestia nu pot sa isi deduca TVA de la achizitiile efectuate de la societatea furnizoare si practic achita cu 24% TVA ¬ sau, dupa caz, 5%, respectiv 9% – mai mult la buget decat ar fi datorat, raportandu-ne la aceasta achizitie.
In concluzie, dupa ce o societate depaseste plafonul valoric de TVA de 220.000 lei, prin simpla depasire a acestui plafon – care, oricum, este mai mare decat in alte state membre ale Comunitatii Europene ¬ apreciem ca aceasta justifica implicit capacitatea de a deveni platitor de TVA.
Restul argumentelor sunt elucubratii ale lipsei de competenta si de coerenta a autoritatiilor privind aplicarea legislatiei fiscale. Bine, acum cineva mai rautacios ar putea spune ca acesta actiune ¬ din pacate, intanita frecvent la nivelul intregii tari ¬ ar putea constitui chiar premisele unui abuz in serviciu facut de organele fiscale¬si facut chiar cu intentie, in masura in care acestea procedeaza la invalidarea codului de TVA in aceeasi zi in care a fost acordat prin efectul legii, fara alte argumente suplimentare
N.Red: Opiniile exprimate apartin autorilor si nu reflecta in mod necesar punctul de vedere al redactiei