“Numai românii” din Republica Moldova
Premierul României, Marcel Ciolacu, a fost admonestat săptămâna aceasta pentru că a spus: „în Republica Moldova sunt români. Nu mai sunt moldoveni și nu mai există limba moldovenească. Este limba română și sunt români” – declarație care bineînțeles că a fost imediat speculată de Moscova. Ce spune Moscova însă ne interesează mai puțin. Dar iată ce spune purtătoarea de cuvânt a principalului partid de la guvernare din Republica Moldova (PAS), Adriana Vlas: „Moldova este o țară liberă și toți cetățenii ei, moldoveni, români, ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari etc. sunt respectați și protejați”.
Premierul României a mai făcut recent și declarații publice în favoarea unirii: “Moldova are „o variantă şi mai scurtă de a fi în Uniunea Europeană şi mult mai rapidă”, făcând aluzie la unirea cu România.”
Mă bucur sincer că politicienii români în sfârșit au început să vorbească despre oameni și nu despre teritorii (în special “teritorii istorice”). Pentru că am observat de foarte mult timp faptul că, prea mulți în România își doresc înapoi “teritoriile istorice” și prea putini pe…oamenii care le populează. Dincolo de acest progres (faptul ca în sfârșit vorbim despre oameni), discursul public din România demonstrează, încă o dată, cât de puțin se înțelege realitatea complexă de dincolo de Prut. Pentru că ceea ce afirmă premierul Marcel Ciolacu, că “în Republica Moldova trăiesc români, numai români” este fals! În perioada 8 aprilie – 7 iulie 2024, în Republica Moldova se desfășoară Recensământul Populației și Locuințelor, care ne va arăta cele mai recente date. Însă, până atunci, să vedem ce ne spune despre structura etnică recensământul din 2014. Din 2,8 milioane de cetățeni recenzați acum 10 ani, 75% s-au declarat “moldoveni” și 7% s-au declarat “români”. Vezi tabelul de mai jos.
Recensământul populației și locuințelor din Republica Moldova, 2014
Deci, cam acesta (7%) era nucleul dur (cei care se consideră români) în 2014 și, tind să cred că, deși lucrurile s-au mai schimbat, nu cred că s-au schimbat chiar atât de mult. Să spui în aceste condiții că în Republica Moldova trăiesc “doar români” înseamnă să ignori aceasta realitate.
Ce să înțeleagă ceilalți 75% atunci când România spune că îi susține pe “românii noștri din Republica Moldova”? Că îi susține doar pe cei 7%?
De altfel, răspunsul din Republica Moldova, din presa în limba română, la declarațiile premierului României a fost acesta:
“(…) Moldova este o țară multinațională, în care de secole trăiesc în pace și înțelegere reciprocă reprezentanții mai multor popoare: moldoveni; acei moldoveni care se consideră români; ucraineni, ruși, găgăuzi, bulgari, evrei, armeni, polonezi și reprezentanți ai multor alte naționalități. Moldova este casa lor comună, iar împreună sunt poporul multinațional unit al Moldovei.”
Cât despre “variantă mai scurtă și mult mai rapidă de a fi în Uniunea Europeană” (unirea cu România), aceasta ar echivala cu intrarea în Uniunea Europeana (UE) pe ușa din spate, nu pe merit, ceea ce cetățenii Republicii Moldova nu cred că își doresc. La fel cum marea majoritate nu își dorește nici ca Republica Moldova să devina un județ al României. Asta ar însemna să depindă mult prea mult de București. Iar dacă ne uităm la câtă atenție a acordat în ultimii 30 ani Bucureștiul Moldovei din componența României, nu prea există motive de optimism.
Cetățenii din Republica Moldova trebuie să își vadă interesul lor (integrarea în Uniunea Europeană) și să nu piardă timpul cu unificarea, care nu este, deocamdată, în interesul Republicii. Moldova trebuie să depună singură efortul pentru ca succesul integrării europene să îi aparțină în întregime. Faptul că Moldova nu a ales până acum calea mai ușoară (deși ar fi putut să o facă) demonstrează din plin opțiunea asumată de a adera la UE pe merit, nu pe „pile”.
România, pe de altă parte trebuie să înțeleagă că oamenii care locuiesc astăzi în fostele teritorii istorice nu sunt exclusiv români. După 200 de ani în componența imperiului țarist și ulterior sovietic, nici nu ar fi posibil. ADN 100% românesc nu mai există. Cine caută așa ceva în Republica Moldova va fi dezamăgit. În schimb există două secole de căsătorii mixte care au creat o societate multietnică, multiculturală și multilinguală. Acesta este farmecul Republicii Moldova. Şi vă mai spun un secret. Liantul societății de peste Prut nu este limba romana, ci limba rusa. Pentru că singura limbă pe care o vorbesc toți, dar absolut TOŢI, cetățenii Republicii Moldova este rusa, nu româna. Cei mai înfocați patrioți români din Republica Moldova vorbesc ambele limbi: româna și rusa. Toți cei care se declară “moldoveni” vorbesc rusa, chiar dacă mulți dintre moldoveni nu mai stăpânesc demult româna (generații întregi au fost rusificate). În schimb toți (români, moldoveni, găgăuzi, ucraineni, armeni, evrei, bulgari) știu și vorbesc rusa. Este motivul pentru care site-ul Biroului de statistică al Moldovei este în 3 limbi (română, rusă și engleză). Este motivul pentru care, de sărbători, președinta Maia Sandu se adresează în 3 limbi simultan: română, rusă și găgăuză. Pentru că în Republica Moldova NU sunt doar români, chiar dacă Republica Moldova traversează poate cea mai favorabilă perioadă pentru limba română din ultimii 30 ani. România trebuie să înțeleagă acest specific și să nu încerce să “românizeze” forțat un spațiu care este multicultural (și cu siguranță cel puțin bilingv). Altfel, s-ar putea obține chiar efectul contrar celui dorit. România trebuie în schimb să se înarmeze cu multă răbdare, să aștepte ca cetățenii de peste Prut să își dorească singuri să vină mai aproape de România, să cucerească inimile și mințile oamenilor de acolo prin soft power și atractivitate economică. Nu să îi sperie pe ne-vorbitorii de română cu declarații care să îi pună în defensivă, sau mai rău, să îi arunce în brațele Rusiei în an electoral. Pentru că nu doar în Romania sunt alegeri în această perioadă, ci și în Republica Moldova. Alegerile prezidențiale și referendumul de aderare la UE au loc Moldova în octombrie 2024, iar alegerile parlamentare în 2025. Şi chiar dacă o parte semnificativă a electoratului (55% conform unui sondaj din martie a.c.) vrea ca Moldova să intre în Uniunea Europeană[5], nu același procent dintre alegători se declară români (doar 7%) și nici nu militează pentru unirea cu România. Așadar, chiar dacă contextul geopolitic este extrem de favorabil pentru ca România să își sporească influenta și prezența în Republica Moldova, asemenea declarații fac mai mult rău decât bine. Moscova va exploata orice greșeală a României și orice fobie a ne-vorbitorilor de română. România însă nu trebuie să mai ofere asemenea ocazii. –Citeste restul articolului pe Contributors.ro
INTERVIURILE HotNews.ro