Planul de urgență al PNL. Guvernul și-ar putea asuma răspunderea de două ori: legile din justiție și economie pe care liberalii le vor modificate până la finalul anului

​​Liberalii iau în calcul ca guvernul să-și asume răspunderea nu o dată, ci de două ori până la finalul acestui an, vizând modificarea mai multor legi privind justiția și domeniul economic, au declarat pentru HotNews.ro surse politice.

• Potrivit Constituției, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. În termen de trei zile de la angajarea răspunderii se poate depune moțiune de cenzură. Dacă acest lucru nu se întâmplă sau dacă guvernul nu este demis la moțiune, modificările legislative asumate se consideră adoptate, iar legile merg la promulgare.

În pachetul de legi privind justiția, liberalii vor abrogarea legii recursului compensatoriu, prorogarea legii privind pensionarea anticipată a magistraților, trecerea de la completele de doi la trei judecători, trecerea de la doi la patru ani la INM. De asemenea, susțin aceleași surse, este în discuție și posibilitatea introducerii în acest pachet a prevederilor referitoare la secția de anchetare a magistraților. În acest caz însă, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat că o decizie se va lua abia în cursul anului viitor.

„Guvernul nu își poate asuma o desființare peste noapte a Secției Speciale, e nevoie de o dezbatere mai largă în sistemul judiciar și de consens politic. După părerea mea este nevoie de o dezbatere în cadrul sistemului judiciar și apoi dacă este posibil de un consens politic în parlament, repet, dacă este posibil. (…) ​Discuțiile asupra secției speciale vor începe anul viitor în parlament. Nu există în acest an premisele pentru a interveni legislativ asupra acestei instituții”, a spus Predoiu.

Vicepremierul Raluca Turcan a declarat în weekend că guvernul ia în calcul asumarea răspunderii pentru abrogarea legii recursului compensatoriu.

„Guvernul PNL are mandat în favoarea celor cinstiţi, nu a infractorilor! Ne punem mandatul la bătaie ca să apărăm oamenii cinstiţi puşi în pericol de fosta guvernare prin recursul compensatoriu. Abrogarea recursului compensatoriu este atât de importantă pentru noi, încât ne vom angaja răspunderea dacă nu va fi realizată prin modificarea legii de către Parlament”, a declarat duminică Raluca Turcan.

Asumarea pe legile privind justiția ar urma să aibă loc săptămâna viitoare, au declarat surse politice pentru HotNews.ro.

OUG 114 și pensiile speciale, pe agendă

Al doilea pachet pe care liberalii vor să-și asume răspunderea vizează domeniul economic. În principal este vorba despre OUG 114, care a fost intens criticată de PNL.

Recent, premierul Ludovic Orban a invocat posibilitatea asumării răspunderii Guvernului pentru corectarea OUG 114.

„Sunt în lucru avem două variante. OUG 114 este în dezbaterea Camerei Deputaţilor şi avem două variante: să ne înţelegem cu partenerii se degajăm o majoritate, astfel încât să trecem pe cale parlamentară – asta este soluţia care, din punctul meu de vedere este cea mai bună. Dacă nu vom putea conveni să punem în practică această discuţie cât mai repede posibil, ne gândim cel mai probabil la o angajare a răspunderii, dar preferăm, încă o dată vă spun, să stabilim cu partenerii noştri care au votat învestirea Guvernului o formulă comună pe care să o sprijinim şi să reuşim să o trecem prin Camera Deputaţilor”, a precizat Orban, la o dezbatere a cursdeguvernare.ro.

În același pachet economic, ar urma să vină cu modificări și în cazul pensiilor speciale. În acest moment se discută pe variantele unor impozitări, plafonări sau eliminări în cazul în care legea permite. În calcul nu sunt însă luate pensiile magistraților, unde Curtea Constituțională s-a pronunțat în acest sens, și pensiile militare.

O lege de impozitare a pensiilor speciale așteaptă la Camera Deputaților

La finalul lunii septembrie, legea de impozitare a pensiilor speciale, inițiată de fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, a fost adoptată de Senat. Actul normativ este acum la Camera Deputaților, decizională în acest caz. Impactul bugetar estimat pentru anul viitor este de jumătate de miliard de lei.

Legea prevede impozitarea pensiilor între 7.000 și 10.000 de lei cu 30% din sumă. De asemenea, proiectul prevede și taxarea pensiilor mai mari de 10.000 de lei cu 50% din sumă. Senatorii au decis și ca indemnizațiile de peste 7.000 de lei ale șefilor de stat să fie impozitate.

Pensiile care vor fi impozitate potrivit actului normativ:

• pensiile de serviciu de la Curtea Constituționale, Curtea de Conturi, ale judecătorilor și procurorilor, personalului auxiliar din instanțe și de la INEC, funcționarilor publici parlamentari, personalului aeronautic, personalului corpului diplomatic și consular
• indemnizațiile pentru limită de vârstă ale senatorilor și deputaților și cele prevăzute de Codul Administrativ
• pensiile militare: MApN, MAI și SRI
• indemnizațiile foștilor șefi de stat

Potrivit expunerii de motive a actului normativ, în România, 10 persoane beneficiază de pensie de serviciu de peste 40.000 de lei, iar 5 persoane de pensii militare de peste 25.000 de lei.

În total, la nivelul lunii iunie, în plată erau 187.480 de pensii speciale dintre care 9.312 de serviciu și 178.168 militare.

Pensia medie în cazul unor legi speciale:

• 18.150 de lei – judecători și procurori
• 10.869 de lei- personal aeronautic
• 7.744 de lei – Curtea de conturi
• 4.446 de lei – funcționar public parlamentar

Din cei 9.312 beneficiari ai pensiilor de serviciu, 5.818 au peste 6.000 de lei, 4.046 peste 10.000 de lei, 1.817 peste 20.000 de lei, 162 peste 30.000 de lei, iar 10 peste 40.000 de lei.

Din numărul de 178.168 de beneficiari de pensii militare, 29.584 încasează peste 6.000 de lei pe lună, 8.929 peste 10.000 de lei, 147 peste 20.000 de lei, iar 5 peste 25.000 de lei.

Hotnews.ro a scris recent că, potrivit unui răspuns primit în octombrie anul trecut la o interpelare a deputatei PNL Mara Calista, Ministerul Finanțelor a informat că prin legea bugetului de stat s-au alocat pentru anul 2018 circa 9,096 miliarde de lei, din care circa 8,096 miliarde pentru pensiile militare de stat și 1 miliard pentru pensiile de serviciu.

Pensiile speciale se plătesc din bugetele MAI, MApN și SRI (pensiile militare), Ministerului Muncii (pensiile de serviciu) și Parlamentului (indemnizațiile senatorilor și deputaților).

La aceeași interpelare a răspuns și MAI care a precizat că în anul 2018 numărul beneficiarilor de pensie militară de stat a fost de 83.076, cuantumul brut suportat de bugetul de stat fiind de 2,79 de miliarde de lei. Din date neoficiale, puțin peste 1.200 de pensii din MAI depășesc 10.000 de lei.

MApN precizează și el că suma de la buget destinată plății pensiilor a fost de 3,589 miliarde fără a preciza numărul beneficiarilor. Ultimele date disponibile, la nivelul anului 2016, menționau un număr de circa 75.000 de beneficiari. Din aceleași date, SRI avea în jur de 9.400 de pensionari.

În ceea ce privește pensiile de serviciu, acestea erau în iunie 2019 în număr de 9.312:

• procurori, judecatori – 3.800
• personal aeronautic – 1.453
• personal auxiliar în instanțe judecătorești și parchete – 1.789
• funcționari publici parlamentari – 805
• diplomați – 850
• beneficiari ai Curții de Conturi – 605