​VIDEO Vergil Chițac, candidat PNL la Primăria Constanța, în dialog cu cititorii – partea a doua: Suntem la un minim istoric în ceea ce privește metri pătrați de spații verzi pe cap de constănțean. Suntem la 13 metri pătrați de spații verzi, față de o normativă europeană de 26.

Acesta este partea a doua a interviului în care Vergil Chițac, candidatul PNL la Primăria Constanța, a răspuns întrebărilor adresate de către cititorii HotNews: „În momentul de față suntem la un minim istoric în ceea ce privește metri pătrați de spații verzi pe cap de constănțean. Adică suntem la 13 metri pătrați de spații verzi, față de o normativă europeană de 26. Nici nu îndrăznesc să mă refer la normativa recomandată de Organizația Mondială a Sănătății de 50 de metri pătrați. Comparativ, Iașiul are 51-52 de metri pătrați de spații verzi pe cap de ieșean. Deci noi suntem la 13. Ca să ajungem la minimul normativului european, ne-ar trebui în momentul de față 400 de hectare de spații verzi în plus. Spații verzi, parcuri… 400 de hectare. Deci situația din punctul ăsta de vedere e dramatică”.

• Aici puteți urmări prima parte a interviului

Principalele idei:

• Deci Constanța se confruntă în momentul de față cu congestie în trafic. Măsurile care s-au luat au fost aberante: și cu giratoriile făcute, într-adevăr, pentru unele supermarketuri, dar și altele… mă rog, în mod inexplicabil unele străzi au devenit cu sens unic. Adică nu a existat o concepție generală asupra traficului. S-au luat măsuri locale, punctuale, fără să se vadă ansamblul, s-a improvizat. 

• În Constanța sunt 140.000 de mașini și numai 30.000 de locuri de parcare. Deci avem 110.000 de mașini care sunt parcate pe carosabil sau pe trotuar, da? Parcate pe carosabil înseamnă că ele îngustează secțiunea de trecere și atunci se creează congestie în trafic.
• Întâi de toate, trebuie să facem o investiție în infrastructură, să facem de așa manieră încât cetățenii, acolo unde se poate, să nu se mai întâlnească cu mașinile. Adică să facem pasarele supraterane, pasaje subterane, nu-i așa? Cetățenii să nu se mai întâlnească cu mașinile și, dacă se poate, și 2 artere foarte circulate să nu se mai întâlnească între ele.
• Trebuie să dezvoltăm un transport public civilizat. Asta ce înseamnă? Asta înseamnă mașini în care să ai toate condițiile, de la wi-fi până la aer condiționat pe timp de vară, să ai bandă dedicată și să ai spații de autobuz, așa cum este în toată lumea asta civilizată, unde să ți se afișeze cât mai durează până când va sosi autobuzul.

• Noi nu putem construi și nici nu e normal să construim parcări pentru cele 110.000 de mașini. Am făcut un calcul, pornind de la prețul pe care vi-l avansez acum. Un metru pătrat de parcare subterană e 600 de euro și un metru pătrat de parcare supraterană e 300 de euro. O mașină înseamnă cam 10 metri pătrați: amprenta ei plus calea de rulare. Deci ajungem la ceva de genul 600 de milioane de euro. Imaginați-vă că bugetul Constanței pentru investiții anul ăsta, pentru capital, a fost în jur de 20 de milioane de euro.
• Nu în ultimul rând, trebuie să dezvoltăm un transport public civilizat. Asta ce înseamnă? Asta înseamnă mașini în care să ai toate condițiile, de la wi-fi până la aer condiționat pe timp de vară, să ai bandă dedicată și să ai spații de autobuz, așa cum este în toată lumea asta civilizată, unde să ți se afișeze cât mai durează până când va sosi autobuzul.

• Trebuie să dezvoltăm și parcurile și zona de parcuri este următoarea și mă adresez constănțenilor: toată zona de coastă din Portul Tomis spre Mamaia, care conturează Constanța, care e o zonă de coastă, eu vreau s-o transform într-un parc pe care l-am numit „Parcul Costier Constanța” sau „Parcul Costier Marea Neagră”.
• Normativul pe care l-am avansat în programul meu este următorul: să transformăm în spații verzi două hectare de teren pe an și, de asemenea, să transformăm în parcuri 10 hectare de teren pe an.
• Trebuie, în schimb, să nu mai acceptăm Planuri Urbanistice Zonale care încă se întâmplă, încă se avizează, în zona Mamaia și să stopăm această degradare urbană a Mamaiei prin emiterea de autorizații de construcții în baza acestor planuri urbanistice.

Urmărește video-ul integral

Acum o să intrăm într-o altă problemă arzătoare a Constanței. Aș spune că este o problemă arzătoare a principalelor 10 orașe, ca dimensiune, din România – traficul. De Bucureșți nu mai discutăm. În București, toată lumea știe că e un trafic infernal. Astăzi discutăm despre Constanța, foarte multe întrebări legate de traficul constănțean. Un cititor spunea la un moment dat că nu înțelege de ce primăria alege să înceapă lucrări edilitare și de reasfaltare în plin sezon estival.

Va spun eu de ce. N-ar fi ales dacă nu erau alegerile în toamnă.

Cu siguranță. Știm foarte bine că există un heirup înainte de alegeri.

Exact.

Asta ar fi una, dar eu m-aș opri asupra unei întrebări. Cititorul întreabă… mă rog, el are mai multe teme, dar încercăm să le atingem pe toate într-o singură întrebare. Una ar fi: ce măsuri veți lua pentru a fluidiza traficul? Dânsul dă și un context, de altfel aș invita cititorii să citească întrebarea completă pe site, o găsesc în articolul postat pe HotNews.ro. Mă rog, când vorbește de fluidizarea traficului, acel cititor spune că, de exemplu, sunt sensuri giratorii făcute cu dedicație pentru anumite supermarketuri. Mai există alte exemple cu străzi din Constanța unde dânsul spune că practic acele sensuri giratorii sau acele lucrări făcute de primărie n-au făcut altceva decât să îngreuneze și mai mult traficul. Trebuie să-l credem pe cuvânt, bănuiesc că problema este așa cum o expune cititorul nostru. Iar a doua întrebare este despre problema locurilor de parcare. De altfel, asta există în mai toate orașele. Dânsul întreabă ce intenționați să faceți în această privință. „Sunteți de acord cu faimoșii stâlpișori ai lui Babu? Nu vreau să vă spun prin asta că militez pentru reîntoarcerea la parcarea pe trotuare, dar orașul a devenit pur și simplu hidos, dacă mai era nevoie, din cauza acestor popice montate peste tot”. Asta în privința locurilor de parcare.

Întrebarea e destul de complexă și răspunsul este complex. Deci Constanța se confruntă în momentul de față cu congestie în trafic. Nu mai vorbesc vara, când sezonul estival este în toi, deși anul acesta… mă rog, din cauza coronavirusului, a acestei crize sanitare, turismul a fost afectat.

Bun. Sigur că măsurile care s-au luat au fost aberante: și cu giratoriile făcute, într-adevăr, pentru unele supermarketuri, dar și altele… mă rog, în mod inexplicabil unele străzi au devenit cu sens unic. Adică nu a existat o concepție generală asupra traficului. S-au luat măsuri locale, punctuale, fără să se vadă ansamblul, s-a improvizat.

Însă, răspunsul meu general este următorul: noi trebuie să plecăm de la o realitate, de la cifre. În Constanța sunt 140.000 de mașini și numai 30.000 de locuri de parcare. Deci avem 110.000 de mașini care sunt parcate pe carosabil sau pe trotuar, da? Parcate pe carosabil înseamnă că ele îngustează secțiunea de trecere și atunci se creează congestie în trafic. Nemaivorbind de faptul că nu poți face un transport în comun civilizat, în sensul în care nu poți aloca o bandă pentru transportul în comun. Parcate pe trotuare, înseamnă că cetățenii nu mai pot beneficia de trotuare. Sunt locuri în Constanța pe unde cetățenii nu pot merge. Deci ce să vorbim noi de mobilitate activă, de mers pe jos, de mers cu bicicleta? Asta este ceva inimaginabil, e un sport extrem.

Și atunci, măsurile pe care le vizez sunt simultane și sunt pe mai multe direcții. Întâi de toate, trebuie să facem o investiție în infrastructură, să facem de așa manieră încât cetățenii, acolo unde se poate, să nu se mai întâlnească cu mașinile. Adică să facem pasarele supraterane, pasaje subterane, nu-i așa? Cetățenii să nu se mai întâlnească cu mașinile și, dacă se poate, și 2 artere foarte circulate să nu se mai întâlnească între ele. Pentru constănțeni o să dau ca exemplu Tomis, ieșirea din Tomis spre Ovidiu. Da? Se interesectează cu Aurel Vlaicu. Pe partea stângă avem multe cartiere, cartiere ale Constanței unde de-a lungul timpului s-au mutat oameni.

Ei bine, în zonele de trafic, în momentele de trafic aglomerat, acolo se stă la semafoare preț de zeci de minute. Și nu e în regulă lucrul ăsta. Se poate face de așa manieră încât cele două străzi să nu se mai întâlnească. Bun, astea sunt invesții în infrastructură.

Ceva mult mai ușor reprezintă semaforizarea inteligentă. Dom’le, în București costă vreo 10 milioane. Cred că în Constanța, respectând dimensiunile orașului, nu poate să coste mai mult de 4-5. Adică facem semafoare inteligente comandate de un soft de așa manieră încât lumina roșie să țină atât cât este coada de mașini, nu mai mult. Nu? Să fluidizăm traficul.

Sigur că sunt de acord cu ce spuneau cititorii dumneavoastră. Cum să faci sensuri giratorii pe bulevardele mari? Pe bulevardele mari trebuie să ai semafoare sincronizate, ca să asiguri fluență. În momentul în care ai făcut sensuri giratorii, practic ai distrus această fluență.

Nu în ultimul rând, trebuie să dezvoltăm un transport public civilizat. Asta ce înseamnă? Asta înseamnă mașini în care să ai toate condițiile, de la wi-fi până la aer condiționat pe timp de vară, să ai bandă dedicată și să ai spații de autobuz, așa cum este în toată lumea asta civilizată, unde să ți se afișeze cât mai durează până când va sosi autobuzul.

Referitor la parcări, planul meu pentru parcări este următorul: revin și spun cetățenilor, noi nu putem construi și nici nu e normal să construim parcări pentru cele 110.000 de mașini. Am făcut un calcul, pornind de la prețul pe care vi-l avansez acum. Un metru pătrat de parcare subterană e 600 de euro și un metru pătrat de parcare supraterană e 300 de euro. O mașină înseamnă cam 10 metri pătrați: amprenta ei plus calea de rulare. Deci ajungem la ceva de genul 600 de milioane de euro. Imaginați-vă că bugetul Constanței pentru investiții anul ăsta, pentru capital, a fost în jur de 20 de milioane de euro. Deci în câți ani de zile am putea să facem noi parcări pentru toate mașinile astea? Este nefezabil. Însă nu vom renunța. Vom face parcări mari acolo unde putem, de exemplu în zona limitrofă centrului, pentru că vrem ca centrul să nu mai fie sufocat de mașini. Vom face o parcare subterană la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”, o parcare supraterană pe strada Traian și o parcare supraterană la Poarta 1, unde este un loc generos și pot încăpea cred că mai mult de 1.000 de mașini acolo.

Dar vom face și parcări în cartiere, după principiul următor: ne vom capitaliza de la banc[ la primărie, dacă nu avem bani. Dar ne vom capitaliza, vom găsi o măsură… 10-15 milioane de lei și vom începe așa: vom stabili prioritatea, unde facem în cartier parcarea. Vom face noi, Primăria, parcare. Vom oferi locurile de parcare spre vânzare cetățenilor dacă vor dori. Nu la prețuri mari, nu vrem decât să ne recuperăm banii, să ne aducem banii înapoi și cu banii aduși înapoi să facem parcare în alte zone. Cam ăsta e mecanismul.

Toate măsurile pe care vi le spun eu acum vor duce la fluidizarea traficului și la micșorarea numărului de mașini în oraș. Micșorare voită, pentru că eu cred că un cetățean care coboară din apartamentul lui și mai merge 5 minute până la o stație de autobuz și știe că se urcă în autobuz și în 20 de minute va ajunge într-un capăt al orașului, va prefera să lase mașina acasă sau, de ce nu, să se debaraseze de ea. Pentru că mașina înseamnă costuri de toate tipurile, de la benzină până la taxe, ce vreți dumneavoastră. Și decât să stea în trafic, mai bine se suie într-un mijloc de transport în comun civilizat, cu o bandă dedicată și va ajunge în timp util la destinația pe care o dorește.

Să știți că orașele civilizate sunt orașele… vă dau exemplul Vienei. Acum, când noi stăm de vorba (sigur, respectăm termenul de comparație, dar trebuie să ne dorim măcar să ajungem acolo) o treime din oameni se deplasează cu transportul în comun, o treime cu mașina și o treime în mobilitate activă, merg pe jos sau se deplasează cu bicicletă.

Deci trebuie să ajungem în Constanța la un transport echilibrat din punctul ăsta de vedere.

Ăsta este Sfântul Graal al oricărei administrații locale, de a reuși să ajungem nu la nivelul Vienei, că nu îndrăznesc să visez în viața mea, dar poate măcar la… nu știu, 20%-30% din ce se întâmplă cu transportul în Viena.

Uitați ce vreau să vă spun. Eu sunt… așa sunt eu… eu, în timpul campaniei electorale, spun și lucruri pe care oamenii nu vor să le audă. Mă rog, s-ar putea să pierd din voturi, să câștig. Nu știu exact cât fac plusul cu minusul, dar cred în ele. Dom’le, eu tot timpul voi spune că dacă vrei să eliberezi centrul orașului de mașini, atunci parcările care sunt pe carosabil trebuie să se plătească și să se plătească bine. Și banii aceia colectați să-i duci la buget și din banii aceia să individualizezi, să construiești parcări care nu sunt pe carosabil. Bun, deci ăsta este un lucru evident, așa trebuie făcut.

M-aș întoarce puțin la o problemă destul de spinoasă și anume spațiile verzi. Avem un cititor care spune că există o problemă în Constanța, ca de altfel în majoritatea orașelor mari din România, lipsa spațiilor verzi și a parcurilor, mai ales. Întrebarea cititorului este în felul următor: „ce măsuri aveți în vedere pentru refacerea, extinderea spațiilor verzi din oraș? Chiar ieri a scris presa locală despre un alt colț din Tăbăcărie care, prin grija celebrei doamne Ani Merlă, va deveni un frumos bloculeț”.

Da. Sunt necesare câteva cifre. Realitatea este următoarea: în momentul de față suntem la un minim istoric în ceea ce privește metri pătrați de spații verzi pe cap de constănțean. Adică suntem la 13 metri pătrați de spații verzi, față de o normativă europeană de 26. Nici nu îndrăznesc să mă refer la normativa recomandată de Organizația Mondială a Sănătății de 50 de metri pătrați. Comparativ, Iașiul are 51-52 de metri pătrați de spații verzi pe cap de ieșean. Deci noi suntem la 13. Ca să ajungem la minimul normativului european, ne-ar trebui în momentul de față 400 de hectare de spații verzi în plus. Spații verzi, parcuri… 400 de hectare. Deci situația din punctul ăsta de vedere e dramatică.

De altfel, vreau să vă spun că în săptămâna asta și în săptămâna anterioară am făcut așa… nu neapărat în scop electoral, am făcut vizite prin cartiere ca să văd problemele punctuale. Marea majoritate a cetățenilor se plâng de spații verzi, de locuri de joacă pentru copii, de parcări, de trotuare. Deci, dom’le, asta găsești peste tot.

Programul meu, pe care l-am numit „Înverzim Constanța”, care trebuie să se deruleze pe o perioadă de 4 ani, dar cred că va excela perioada de 4 ani, exact asta urmărește. Urmărește să inventariem domeniul public al orașului și acolo unde găsim locuri să le includem într-un program de regenerare urbană. După conceptul gherila verde, dom’le, dacă am găsit 200 de metri pătrați liberi și se pretează, hai să facem un părculeț acolo, pe 200 de metri pătrați, cu băncuțe, cu un loc de joacă pentru copii, cu pomi, cu arbuști. Da? Să facem un loc verde în oraș, pentru că e necesar. Pe de o parte.

Pe de altă parte, trebuie să dezvoltăm și parcurile și zona de parcuri este următoarea și mă adresez constănțenilor: toată zona de coastă (știți și dumneavoastră Constanța) din Portul Tomis spre Mamaia, care conturează Constanța, care e o zonă de coastă, eu vreau s-o transform într-un parc pe care l-am numit „Parcul Costier Constanța” sau „Parcul Costier Marea Neagră”. Este, de fapt, interfața între mare… să fie interfața între mare și oraș. Deci interfața… trecerea de la mare la oraș să se facă printr-un parc, un parc costier. Toată zona aceea trebuie înverzită.

De asemenea, intenționez ca… în momentul de față zona în care se găsește stadionul, fosta zonă unde a fost întreprinderea ITCU, de transport din Constanța, Parcul Copiilor… care știu că este în administrarea Ministerului Educației, însă cred că putem, printr-o hotărâre de guvern, să-l transferăm în patrimoniul orașului, cu condiția evidentă de a-i păstra funcționalitatea. Pentru că noi nu avem de gând, așa cum au făcut administrațiile precedente, ca lucrurile cele mai bune din oraș să le oferim ciocoilor imobiliari, să le intabulăm și să le oferim lor. Noi nu avem de gând să facem lucrul asta. Deci toată zona aia va trebui să o transformăm într-o zonă în care să avem și stadionul renovat, și baze sportive, și zona verde, și să o cuplăm, că vizavi de ea, peste drum există Parcul Tăbăcariei. Acolo am putea să avem un spațiu extrem de generos și extrem de important unde toți constănțenii, de la tineri la maturi (că nu-mi place să spun vârstnici), să se regăsească și să-și petreacă timpul liber în cele mai bune condiții.

Normativul pe care l-am avansat în programul meu este următorul: să transformăm în spații verzi două hectare de teren pe an și, de asemenea, să transformăm în parcuri 10 hectare de teren pe an.

Ne întoarcem acum la o problemă referitoare la turismul din Constanța și anume la Mamaia și la zona de plajă a Constanței. Un cititor ne spune ceea ce mulți dintre noi am constatat pe propriul buzunar și anume că… Constanța, în speță Mamaia, este o zonă destul de scumpă pentru serviciile pe care le oferă și cititorul spune în felul următor: „este suficient să citiți comentariile turiștilor pe aproape toate site-urile, muzică tare peste tot pe plajă, alge împuțite, prețuri mari, mai mari decât în Ibiza și Miami, servicii proaste. De asemenea, șezlongurile care sunt pe plajele din Constanța au devenit o afacere în sine. Ocupă destul de mult din plaje iar prețurile sunt incredibil de mari. Ce ar putea face primăria pentru a îmbunătăți lucrurile?”

Primăria nu se poate implica în relația asta comercială. Sigur, am ajuns în situația asta și din păcate, Mamaia nu mai este locul pe care îl știam eu și îl știam mulți dintre constănțeni. A ajuns să fie mai mult un turism de weekend în care lucrurile se întâmplă în jurul acestor cluburi, din nordul Mamaiei. Am și eu informații că serviciile turistice sunt de proastă calitate, sau dacă vreți, raportul calitate-preț este total defavorabil calității. Ce poate face Primăria Constanța în momentul de față este să stopeze degradarea urbanistică a acestei stațiuni care era stațiunea numărul 1, mândria litoralului românesc și care s-a degradat inexplicabil. S-a construit în frenezie pe spații verzi, nerespectând sindicatul urbanistic, fără locuri de parcare, fără regim de înălțime. Ce să vă mai spun? E o nebunie. Ce s-a construit, s-a construit.

Acum, unii spun, pe bună dreptate, „Mamaia nu mai este o stațiune. Mamaia a devenit un cartier al Constanței.” Probabil că așa este dacă ne uităm bine. Încă sunt activități turistice. Ce putem face? Ce s-a construit, s-a construit și rămâne construit pentru că sunt oameni care au cumpărat apartamente în blocurile care s-au construit la a doua, a treia mână, habar n-am. Ei sunt cumpărători de bună credință.

Trebuie, în schimb, să nu mai acceptăm Planuri Urbanistice Zonale care încă se întâmplă, încă se avizează, în zona Mamaia și să stopăm această degradare urbană a Mamaiei prin emiterea de autorizații de construcții în baza acestor planuri urbanistice. Ne oprim, facem o analiză exactă. Eu cred că lucrul ăsta este și în favoarea operatorilor în turism. Mă gândesc la cei care au hotelurile din vechea Mamaie sau chiar hotelurile care s-au construit ulterior. Nici domniilor lor nu le convine situația din momentul de față care este în Mamaia.

Eu le spuneam în 2016 și nu m-au crezut: „Oameni buni, dacă nu luăm măsurile acum, lucrurile se vor degrada și e posibil să se degradeze iremediabil”. Am ajuns să discut cu câțiva dintre ei și să îmi spună că „Ați avut dreptate. Nici nouă nu ne convine ce s-a întâmplat pentru că noi nu mai avem încărcarea pe care o aveam în hotelul de acum 10-15 ani de zile” și suferă de faptul că turismul este un turism de weekend, că hotelurile sunt încărcate vinerea, sâmbăta și duminica. Asta poate face Primăria Constanța.

Primăria Constanța va stopa construcțiile, va face curățenie în Mamaia, va înverzi Mamaia. Acolo unde se poate, vom face spațiile verzi, îi vom obliga pe toți să respecte regulile, vom construi parcări, o parcare la intrare în Mamaia, ca să nu mai fie așa de aglomerată, o parcare la ieșire din Mamaia, în mijlocul Mamaiei avem parcări, ca să decongestionăm traficul, pentru că în Mamaia când te duci în momentul de față vezi peste tot numai mașini, parcă stațiunea ar fi pentru mașini, nu pentru oameni. Asta poate face Primăria.

În relațiile comerciale, Primăria nu poate interveni. Numai dacă oamenii aleg să vină în locuri unde serviciile sunt de proastă calitate și dau bani mulți, este treaba lor. Dar eu cred că ușor, ușor ei se vor convinge. Probabil și de aia primiți astfel de mesaje de la cititori sau de la consumatorii de turism, care la rândul lor transmit altora și ușor, ușor, lucrurile.. dar tot piața reglează astfel de situații. Sigur că și pentru Primărie nu e bine când se întâmplă lucrul asta, pentru că dacă activitatea din turism își reduce dimensiunile, și încasările la Primărie vor fi mai mici. Oamenii nu vor mai avea locuri de muncă sau vor avea mai puține locuri de muncă, e adevărat, sezoniere. Trebuie să ne implicăm și în zona asta, dar urgent. Primăria trebuie să acționeze în zona urbanistică.

Și acum, două întrebări rapide de închidere a acestui interviu. Un cititor… aș băga această întrebare la categoria diverse sau altele. Un cititor întreabă sau constată: „în multe locuri din oraș au rămas plăcuțe sau diverse inscripții cu „ridicat”, „făcut” etc. de Radu Ștefan Mazăre. Mi se pare de prost gust. Cum comentați acest lucru? Eu nu știu de acest lucru, sincer. Nu am dat importanță când am mers în Constanța”.

E de prost gust. Să spui că ai ridicat tu sau că ai făcut tu ceva, atât timp cât trebuia să faci lucrul ăsta, scria în fișa postului și ai făcut pe bani publici, mi se pare de neînțeles.

O întrebare mai serioasă, nu că întrebarea de adineauri nu a fost serioasă, dar, repet, intră la categoria diverse. O întrebare cu care închidem acest interviu: ce părere aveți de inițiativa „Fără penali în funcții publice”?

Eu sunt de acord cu ea. Mi se pare o inițiativa sănătoasă, de sanizare a vieții politice din România. Sunt absolut de acord cu ea. Am și votat, de altfel.