De ce să votezi PNL. Guvernul Orban: cea mai mare sumă pentru investiții din ultimul deceniu

​​Cea mai mare problemă a românilor în ultimul an a fost criza sanitară provocată de noul coronavirus. Partidul Național Liberal a devenit, forțat de apariția crizei, partidul care a avut de luat cele mai dificile decizii la guvernare, atât în sănătate, cât și în economie și protecție socială.

1,2 miliarde euro, fonduri europene nerambursabile, au finanțat în acest an dotarea spitalelor din România și pentru 3 dintre spitalele regionale promise de PSD în urmă cu 4 ani, s-au semnat contractele de finanțare: Iași (investiție 500 mil. euro), Cluj (investiție de 540 mil. euro) și Craiova (603 mil. euro). La Sibiu, un nou spital județean va avea o finanțare de 500 de milioane de euro din Programul Naţional de Recuperare și Rezilienţă, iar spitalele municipale din mai multe județe, precum Brăila, Bacău, Constanța, vor beneficia de investițiile necesare. Însă investițiile în sănătate au presupus un efort financiar constant în această perioadă critică, alocările fiind de extremă urgență: stocurile de materiale sanitare și medicamente, creșterea capacității de testare, stimulentul de risc acordat personalului medical sunt doar câteva dintre urgențele care au necesitat intervenția Guvernului.

În fața crizei sanitare și economice, Guvernul PNL a acționat pe două planuri: limitarea extinderii epidemiei pe de o parte, iar pe de altă parte sprijinirea cetățenilor și companiilor afectate.

De unde am pornit în 2019

Între 2017-2019, cei aproape trei ani de instabilitate cu trei guverne PSD au făcut din România cel mai vulnerabil stat UE în situația declanșării unei crize economice. În 2019, economia României era caracterizată prin: deficit bugetar excesiv (peste 4% din PIB); deficit comercial istoric – modelul economic PSD, bazat exclusiv pe stimularea consumului, a generat o creștere a deficitului balanței comerciale în 2019 până la 17,3 miliarde euro (cu 2,16 miliarde de euro mai mare decât în 2018); record negativ pentru investițiile publice, cele mai mici din ultimul deceniu; nivel record al plăților restante de la bugetul de stat pentru firme.

La izbucnirea crizei Covid19, România avea capacitatea pentru cel mult 600 de teste pe zi. Astăzi, România poate face zilnic până la 50.000 de teste pentru depistarea coronavirusului. Dar cea mai mare provocare a fost asigurarea personalului medical, pentru care s-au luat măsuri și încă se fac eforturi, România fiind țara care a pierdut masiv medici și asistente în anii crunți de subfinanțare a sistemului de sănătate. Efectele se resimt puternic astăzi.

Guvernul PNL a eliminat toate măsurile nocive de suprataxare a românilor și economiei private introduse de PSD

Pandemia a scos în evidență dezechilibre majore în domenii esențiale în România, iar sarcina Guvernului PNL a fost îngreunată de faptul că în primele luni ale anului întreaga lume se bătea pentru resursele sanitare.

Într-un context atât de complicat, intern și internațional, Guvernul Orban a acționat printr-o primă mutare de urgență – a eliminat toate măsurile nocive de suprataxare a românilor și economiei private introduse de PSD (supraacciza la carburanți, suprataxarea contractelor de muncă part-time, taxele oneroase puse băncilor și companiilor din sectorul energetic sau din telecomunicații).

În primele zece luni de guvernare, Cabinetul Orban a realizat investiții de 35,4 miliarde lei, cea mai mare sumă din ultimii 10 ani. Guvernarea PNL a deschis în vară calea către finanțarea europeană a racordării populației la rețeaua de gaze naturale, facilitate de care polonezii și ungurii beneficiază din 2014. Un miliard de euro merge către acest obiectiv.

Infrastructura a primit în acest an cele mai importante alocări bugetare și de fonduri europene: Guvernul PNL a deschis marile șantiere (autostrada Sibiu – Pitești pentru care s-a obținut o primă finanțare europeană, autostrada de centură București), a deblocat lucrări (drumul expres Craiova – Pitești) și proiecte majore de infrastructură (Autostrada Moldovei Nord-Sud, Autostrada Unirii Tg. Mureș – Iași – Ungheni), a finalizat investiții publice tărăgănate de PSD (loturi importante din Coridorul IV și Autostrada Transilvania, Centura Bacăului dată în folosință mai repede cu 1 an și Centura Rădăuți, Metroul din Drumul Taberei, calea ferată București-Otopeni). 90 de kilometri de autostradă vor fi dați în trafic în acest an. Pentru perioada următoare, 9,3 miliarde de euro din cei 30 de milioane din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) sunt alocate infrastructurii de transport.

Educația a continuat și în pandemie, s-a digitalizat, s-a adaptat și s-a updatat: programul național „Școala de acasă” a făcut posibilă continuarea studiilor, în siguranță, la distanță. PNL a alocat 100 milioane euro pentru achiziționarea de echipamente IT (tablete, laptopuri, table interactive, camere web etc.) necesare desfășurării activităților didactice în mediul online. 2.800 de clădiri aparținând unităților de învățământ au fost conectate la internet, 182.000 de cadre didactice au fost formate pentru predarea online, 15 lecții suport au fost realizate și difuzate pentru utilizarea platformelor educaționale în cadrul proiectului Teleșcoala profesorilor.

De ce este important să mergi la vot pe 6 decembrie

Urmează 4 ani fără vreun alt scrutin, perioadă în care viitorul Guvern poate lucra așezat la reformarea din temelii a statului, fie că vorbim despre domeniul sănătății, despre educație sau despre digitalizare și debirocratizare. Proiectul PNL vorbește despre reforme prin care putem repara statul și putem obține un salt în dezvoltare fără precedent după Revoluție.

Absența de la vot echivalează cu un vot pentru întoarcerea în trecut, pentru ratarea ferestrei de oportunitate pe care PNL a deschis-o deja în acest an și care înseamnă pariul pe finanțarea europeană.

Iar dacă întoarcerea în trecut nu vrem să mai fie o alternativă, atunci să nu uităm momentul alegerilor din 2016, atunci când PSD a fost subestimat, prezența la vot a fost mică iar PSD a fost propulsat pe primul loc. Prezența redusă a condus partidul condus de Liviu Dragnea la 46%. Au urmat OUG 13, 3 premieri garantați de Dragnea și cel mai dezastruos guvern pe care l-a avut România după 1989.

Acest articol a fost redactat de PNL