Lecția Moldovei pe care România nu o aplică încă: 40% din deputaţii de la Chișinău sunt femei, la București de două ori mai puține / Ciucă: Una din soluţii poate fi introducerea, cel puţin temporară, a cotelor de gen
Prezența femeilor în politica românească este sub 20%, iar Guvernul României există doar două femei ministru. De partea cealaltă, în Republica Moldova femeile sunt lidere și conduc instituţii ca Guvernul, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Anticorupţie sau Curtea Constituţională.
Prezent la Conferinţa internaţională „Femeile parlamentare din România şi promovarea egalităţii de gen ca angajament naţional”, preşedintele Klaus Iohannis a „recunoscut”, marţi, că „în raport cu bărbaţii, prezenţa femeilor în poziţiile de management este semnificativ mai redusă în România” și că este nevoie de eliminarea stereotipurilor și a prejudecăţiilor legate de atribuţiile şi rolul femeilor.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat la rândul său că una dintre soluţiile pentru reprezentarea femeilor în politică este introducerea, cel puţin temporară, a cotelor de gen.
Principalele declarații ale lui Klaus Iohannis despre egalitatea de gen
- Klaus Iohannis: Încă de la începutul primului mandat de preşedinte, am afirmat clar şi răspicat, cu fiecare ocazie, că România trebuie să îşi asume politici publice care să asigure egalitatea între femei şi bărbaţi.
- Femeile însă nu au doar un rol major în familie, ci îşi asumă şi performanţe în afaceri, în profesii liberale, în mediul asociativ sau în politică. Este important să recunoaştem şi să sprijinim mai mult această implicare, pentru că o societate se dezvoltă şi progresează atunci când femeile şi bărbaţii au parte, în mod egal, de oportunităţi şi avantaje şi, totodată, împart şi responsabilităţile, atât în familie, cât şi în mediul profesional.
- Într-o democraţie matură şi incluzivă este necesar ca femeile să îşi poată exercita drepturile politice şi să fie reprezentate la cel mai înalt nivel, astfel încât vocea lor să fie puternică atunci când vorbim despre decizii politice.
- Existenţa unei largi reprezentări a femeilor în Parlament şi în administraţiile locale asigură faptul că drepturile şi interesele acestora sunt mai bine apărate, iar nevoile şi problemele cu care se confruntă în viaţa de zi cu zi sunt mai bine înţelese şi soluţionate în cea mai potrivită manieră.
- În ultimii ani, din păcate, nu au fost înregistrate progrese notabile în acest sens, iar numărul femeilor care ajung să ocupe funcţii importante în administraţia locală sau centrală este în continuare scăzut, ceea ce este îngrijorător şi, în acelaşi timp, poate să fie un factor descurajant pentru cele care doresc să se implice.
În schimb, țara vecină, Moldova 40% din deputaţi sunt femei şi că au în jur de 200 de femei care conduc primării, adică 22% din numărul total iar în 2023 vor fi şi mai multe, ”pentru că femeile active în viaţa socială şi politică din Moldova au văzut că se poate”.
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu a declarat la conferinta privind egalitatea de gen, organizată de Senatul României că, în țara sa, femeile sunt lidere în mai multe sfere de activitate.
Ce spune Maia Sandu despre egalitatea de gen și cum arată ea în Moldova
- Maia Sandu: Societatea noastră sprijină implicarea femeilor în viaţa politică pentru că suntem europeni şi avem valori europene. Cetăţenii noştri au demonstrat că apreciază, înainte de toate, caracterul unui om. Îl măsoară pe celălalt după merite, indiferent dacă este femeie sau bărbat. Acum doi ani, unii bărbaţi din spaţiul politic de la noi spuneau că o femeie nu poate câştiga alegerile prezidenţiale. Şi că, în general, femeile nu au ce căuta în politică. Dar majoritatea cetăţenilor noştri au pus în faţă valoarea omului, nu prejudecăţile.
- În Parlamentul Republicii Moldova, 40% din deputaţi sunt femei. Avem în jur de 200 de femei care conduc primării, adică 22% din numărul total. În 2023 vor fi şi mai multe. Pentru că femeile active în viaţa socială şi politică din Moldova au văzut că se poate.
- Au fost voci care au spus că femeile nu au nevoie de locuri stabilite prin lege. Însă timpul a demonstrat că aceste cote sunt importante pentru a asigura oportunităţi egale. Pentru că şansele egale înseamnă echitate. Înseamnă sprijin pentru ca femeile valoroase, hotărâte, muncitoare – care au fost ţinute departe de nivelul decizional – să poată contribui la dezvoltarea ţării. Este adevărat că adoptarea unei legi nu reprezintă o soluţie magică pentru amplificarea vocii femeilor în politică. Este nevoie de susţinere din partea decidenţilor şi de implicare din partea a cât mai multor femei. E nevoie ca puterea femeilor în partide să fie adevărată, nu doar pe hârtie.
Discursul Maiei Sandu în Senatul României a fost aplaudat în picioare de către cei participanți la conferința internațională pentru egalitatea de gen.
Ciucă: Cotele de gen sunt un instrument folosit pentru a creşte reprezentarea femeilor
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marţi, că una dintre soluţiile pentru reprezentarea femeilor în politică este introducerea, cel puţin temporară, a cotelor de gen.
- „Una din soluţiile concrete şi cu efecte imediate poate fi introducerea, cel puţin temporară, a cotelor de gen. Cotele de gen sunt un instrument folosit pentru a creşte reprezentarea femeilor în diverse poziţii de decizie, până în momentul în care mecanismele sociale vor avea capacitatea şi maturitatea să se autoregleze. Există formule variate de cote de gen care se pot aplica şi trebuie corelate cu sistemul electoral şi contextul nostru naţional pentru a ajunge la o reprezentare substanţială a intereselor de gen la nivel de decizie”, a spus el.
În România, din 466 de senatori și deputați, doar 88 sunt femei, adică 18,8%. Media europeană în parlamentele naționale este de 32,5%, iar în Parlamentul European, dintre deputații aleși în ultima legislatură, 39% sunt femei.
Comisia Europeană are un obiectiv ambițios ca, din 2024, jumătate din executivul UE să fie format din femei.
Între timp, la București, în Guvern sunt două femei, ministrul Familiei Gabriela Firea și ministrul Educației Ligia Deca.