Prețurile prea mari, migrația, războiul și extrema dreaptă. Ce au dezbătut europenii în campanie, când nu au ignorat alegerile europarlamentare pentru luptele interne

În campania pentru alegerile europarlamentare din 6-9 iunie, europenii au discutat despre costul de trai, migrație și despre politicile de mediu, dar și despre războiul din Ucraina sau despre felul în care va arăta UE, asta atunci când chestiunile interne nu au umbrit dezbaterea pe teme europene, așa cum s-a întâmplat în unele cazuri, inclusiv în România sau Bulgaria printre altele. HotNews.ro și colegii de la câteva publicații europene au făcut un rezumat al dezbaterilor din mai multe țări.

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de Adrian Cochino (HotNews.ro), Simona Kostadinova (Mediapool, Bulgaria) Ana Somavilla (EL Confidencial, Spania), Petr Jedlička (Denik Referendum, Cehia), Silvia Martelli și Alberto Magnani (Il Sole 24 Ore, Italia), Sarah Rost (VoxEurop, Franța) și Boróka Parászka (HVG, Ungaria).

Comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale a avut drept efect secundar ignorarea cel puțin parțială a temelor europene în dezbaterea electorală din România, atenția politicienilor și a alegătorilor fiind îndreptată în special asupra tentativelor partidelor de a controla orașele, cu marile premii în prim plan – Bucureștiul și sectoarele sale.

Discuția pe tema Pactului Verde european, spre exemplu, una importantă în UE, a părut mai vie în timpul protestelor fermierilor, din urmă cu câteva luni, decât în actuala campanie electorală. Toate partidele au promis să facă eforturi pentru intrarea în Schengen, dar chiar și această dezbatere s-a atenuat în intensitate, după aderarea parțială, cu granițele aeriene și marine.

Într-o analiză pentru Spotmedia pe tema actualei campanii – și cu o trimitere la felul în care România a abordat și alegerile europene de până acum – profesorul Andrei Țăranu a observat că „mizele europene ale României au fost permanent scăzute” și că „singurul motiv pentru care am dorit să accedem în UE au fost și sunt, se pare, exclusiv, banii europeni”.

Principalele partide din cursă, PSD și PNL, dar și contracandidații lor, au promis de altfel „mai multe fonduri” europene pentru români (alături de respectarea drepturilor românilor în UE).

Amestecul discuțiilor pe teme locale cu cele europene a produs și el efecte bizare, după cum a observat sociologul Mircea Kivu, pe Facebook: „Modelul de dezbatere electorală preferat de televiziunile bucureștene: se invită un candidat la primăria orașului X, unul la președinția consiliului județului Y și unul de pe lista pentru europarlamentare a partidului Z (pe loc neeligibil) și se discută despre succesiunea la conducerea guvernului iranian”.

În acest context, HotNews.ro, ajutat de colegii de la mai multe publicații europene, a rezumat dezbaterile din 13 state membre, oferind totodată și o poză de moment a sondajelor de opinie. Chestiunile de mediu, migrația, războiul din Ucraina și felul în care ar trebui să arate UE au dominat dezbaterile din unele state, dar, ca în cazul României, au existat suficiente cazuri în care temele și luptele interne au lăsat discuția pe teme europene în umbră.

Franța: oamenii discută despre migrație, partidul lui Le Pen crește constant

Cu puțin timp înainte de alegeri, intențiile de vot pentru lista Rassemblement National (RN), partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, la alegerile europarlamentare din Franța, depășeau 30%.

Numărul francezilor care intenționează să voteze pentru extrema dreaptă la alegerile europene din iunie este în creștere de un an de zile. Intenția de vot pentru alte partide pare în schimb în scădere.

Partidul lui Emmanuel Macron, spre exemplu, ar trebui să vină pe locul doi, la mare distanță – aproximativ 16%.

Potrivit unui studiu realizat de fundația Jean Jaurès, acoperirea mediatică a campaniei pentru alegerile europene din 2024 a fost deficitară în comparație cu campaniile electorale europene anterioare. Se consideră că acest lucru se datorează faptului că șefii de listă propuși de partidele franceze sunt puțin cunoscuți, cu excepția câtorva personalități – cei mai cunoscuți fiind Jordan Bardella și Marion Maréchal, capii celor două liste ale dreptei.

Principala temă recurentă în campania pentru alegerile europene din Franța a fost migrația. Rămâne întrebarea: se datorează acest lucru ascensiunii extremei drepte sau, pe de altă parte, extrema dreaptă este în ascensiune tocmai pentru că această temă este atât de centrală?

Așa cum pare a fi în general cazul, puținul pe care Franța îl va auzi de la viitoarele alegeri constă în principal în faptul că partidele își reconfirmă principalele teme partizane naționale la nivel european.

Théo Verdier, co-director al observatorului european al fundației Jean-Jaurès, a declarat pentru Libération că este vorba de o „campanie franco-franceză”, „un fel de al doilea scrutin parlamentar franceză având ca temă chestiunile europene”.

Prin urmare, listele de dreapta și de extremă-dreapta militează pentru mai multe restricții privind imigrația, axându-și discursul pe teama de dificultăți economice și probleme de securitate, în timp ce listele mai de stânga pledează pentru o imigrație utilă și garantează pentru valorile presupus umaniste ale Europei.

Foarte asemănător cu discursurile care intră în conflict la nivel politic național pe tot parcursul anului.

Ultima lege a imigrației care a stârnit noi demonstrații a fost adoptată în ianuarie și este una dintre cele mai restrictive și teoretic orientate spre dreapta legi ale imigrației pe care Franța le-a cunoscut vreodată.

Ungaria: o campanie cu adevărat extraordinară

Campania pentru alegerile europarlamentare din Ungaria este extraordinară și complet diferită de orice altă campanie pe care a avut-o țara de când a aderat la UE în 2004. Cu șase luni înainte de alegerile europene, un scandal fără precedent a zguduit politica internă maghiară și partidul de guvernământ Fidesz, care părea imposibil de înlăturat de la putere.

Președinta Republicii, Katalin Novák, și fosta ministră a justiției, Judit Varga, au demisionat după ce un personaj condamnat pentru că a protejat un pedofil a primit o grațiere prezidențială.

Judit Varga ar fi fost candidata de top a Fidesz la alegerile pentru Parlamentul European, dar după scandal s-a retras complet din viața publică, astfel că partidul lui Viktor Orbán a trebuit să găsească un nou candidat principal. În plus, o nouă figură politică a apărut în același timp cu scandalul.

În doar câteva săptămâni, fostul soț al lui Judit Varga, Péter Magyar, a lansat o nouă mișcare de opoziție, o campanie națională și în trei luni a devenit a doua cea mai puternică forță politică în sondaje, înaintea celorlalte partide de opoziție.

Răsturnarea de situație a luat Fidesz prin surprindere.

Judit Varga a fost înlocuită de Tamás Deutsch, unul dintre cei mai vechi politicieni fondatori ai Fidesz, care a mai fost și europarlamentar. Au urmat campanii de defăimare împotriva lui Péter Magyar, a cărui popularitate a continuat totuși să crească nestingherită.

În luna mai, Fidesz a revenit la campania sa de război din 2022, de mare succes. În săptămânile premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European, în toată Ungaria au apărut panouri publicitare ale Fidesz înfățișând politicieni din opoziție, inclusiv pe Péter Magyar, cu sloganul „pro-război”.

Fidesz s-a prezentat în schimb ca un partid al păcii, iar cu o săptămână înainte de alegeri, Viktor Orbán a organizat și un marș al păcii, unde susținătorii au manifestat cu sloganurile „Fără migrație, fără gen, fără război”.

Péter Magyar a organizat, de asemenea, o demonstrație în perioada campaniei, una dintre cele mai mari de la schimbarea regimului, în fața Parlamentului, în Piața Kossuth. De asemenea, a reușit să convingă mass-media publică maghiară să organizeze din nou, după 16 ani, o dezbatere publică pentru candidații la alegerile europarlamentare.

Sondajele de opinie arată că noul partid de opoziție, partidul lui Péter Magyar, are mai multe șanse să ia voturi de la partidele de opoziție existente decât de la alegătorii Fidesz. În special, locurile partidului de centru-dreapta Momentum, care se adresează tinerilor, și ale Partidului Piraților Maghiari, Partidul Câinelui cu două cozi, sunt în pericol.

Austria: extrema-dreaptă are prima șansă

Partidul Popular Austriac, aflat la guvernare, este în scădere de ani buni și va fi cel mai probabil pedepsit la urne, la alegerile europene.

Gruparea a fost afectată de scandaluri de corupție în ultimii ani, iar alegătorii sunt exasperați de incapacitatea guvernului de a ține inflația sub control. În plus, există un resentiment persistent în legătură cu felul în care a fost gestionată pandemia și, nu în ultimul rând, preocupări privind imigrația.

Chestiunea migrației ilegale a fost de altfel argumentul cu care guvernul austriac a blocat aderarea totală a României și Bulgariei la Schengen . Cele două țări au aderat în primăvară doar cu granițele aeriene și marine.

Aceiași oameni care au votat în masă pentru partidul de centru-dreapta în 2019 sunt acum pregătiți să susțină Partidul Libertății, de extremă dreapta, gruparea fondată de foști ofițeri SS în anii 1950, care a intrat la guvernare anii trecuți, numai pentru a ieși, în urma unui uriaș scandal de corupție și influență rusească.

Partidul se simte foarte bine acum și sondajele arată că are șanse mari să vină pe primul loc la europarlamentare, fiind creditat cu 28% din voturi. Conservatorii și social-democrații luptă pentru locul doi, undeva în zona 22-23%.

În timp ce campania a fost centrată pe nemulțumirile interne, strategia extremiștilor a fost de a da vina pentru tot pe UE și de a insista asupra faptului că Bruxelles-ul profită de Austria.

Ironia, scrie Politico, este că apartenența la piața unică a fost un avantaj pentru economia țării, care a prosperat datorită frontierelor deschise către Europa Centrală și de Est, aceleași frontiere care sunt acum citate ca o amenințare la adresa modului de viață al austriecilor.

Bulgaria: alegerile europene, în umbra celor naționale

Pe 9 iunie, în Bulgaria vor avea loc alegeri parlamentare anticipate și alegeri europene în același timp. Experții politici au observat în debutul campaniei că dezbaterea electorală este dominată în întregime de probleme interne, din cauza situației politice interne complexe.

Criza politică din Bulgaria durează deja de trei ani, iar în această perioadă au avut loc șase alegeri generale – care au produs guverne șubrede. În tot acest timp, mișcările de extremă dreapta proruse continuă să crească.

Sondajele arată că alegerile vor fi câștigate de GERB (Partidul Popular European), cotat cu 25% sau peste, în vreme ce trei grupări – coaliția „Continuăm schimbarea – Bulgaria Democratică” (PP-DB, împărțită între PPE și „Renew Europe”), partidul extremist Renașterea și Mișcarea pentru Drepturi sau LIbertăți (Renew) se bat pentru locul doi.

„Așteptările inițiale în martie erau ca Bulgaria să organizeze doar alegeri pentru Parlamentul European, iar formațiunile politice au început să testeze mesaje legate de problemele europene. Principala provocare a fost cum să plasezi subiectele bulgare în contextul paneuropean, care atrage atenția unei părți reduse a societății. Odată cu demisia guvernului lui Nikolai Denkov, totul s-a schimbat într-o zi”, a explicat directorul agenției de sondaje «Market Links» Dobromir Jivkov într-un interviu acordat publicației bulgare Mediapool.

Bulgaria se așteaptă să adopte moneda euro și să devină membră a spațiului Schengen în 2025, dar, în ciuda acestui fapt, chestiunile europene sunt complet absente din campania electorală.

De la admiterea Bulgariei în UE în 2007, campaniile electorale pentru europarlamentare au fost mai degrabă caracterizate de promisiuni care nu au nimic de-a face cu Parlamentul European și cu politicile UE. Adesea, candidații la europarlamentare vorbesc despre creșterea salariilor în Bulgaria și chiar despre repararea drumurilor regionale.

„Dezbaterea politică bulgară a fost în mod tradițional separată de majoritatea temelor politicii paneuropene. Acesta este și rezultatul prezenței pe termen lung și netulburate a propagandei antieuropene venite din partea unor centre de putere cu puternice legături și dependențe pro-Kremlin. În ciuda limitării influenței celor care conduc interesele politice și economice rusești, agenda politică bulgară rămâne locală și provincială”, a explicat Jivkov.

În mod tradițional, prezența la vot la alegerile europene din Bulgaria este scăzută. Doar 28,6% dintre alegători votează în primul tur de scrutin. În anii următori, în 2009, aceasta a fost de 37,5%, iar în 2014 a fost puțin mai mică – 35,8%. La ultimele alegeri europene din 2019, au votat 32,6% dintre alegătorii cu drept de vot.

De obicei, mai mulți oameni votează la alegerile parlamentare, dar acestea vor fi cele șase alegeri pentru reprezentanții naționali de la începutul anului 2021, iar din ce în ce mai puțini alegători se prezintă la vot pentru parlamentul național – de la 50,6% în aprilie 2021 la 40,7% din cei din aprilie 2023, care au fost ultimele înainte de cele viitoare.

„Nu avem motive substanțiale pentru a ne aștepta la rezultate deosebit de pozitive în ceea ce privește prezența la vot. Dacă mai mulți alegători se vor prezenta la urne decât în aprilie 2023, acest lucru se va datora mobilizării ca urmare a campaniei electorale naționale”, a adăugat Jivkov.

Germania: O pedeapsă pentru partidele aflate la guvernare la Berlin

Alegerile europene din Germania vor confirma cel mai probabil scăderea popularității partidelor aflate la guvernare la Berlin – Partidul Social-Democrat al cancelarului Olaf Scholz, Partidul Liberal Liber-Democrat și Verzii.

Scorul electoral al acestei alianțe guvernamentale fragile a scăzut constant și există o exasperare tot mai mare față de tensiunile dintre diferitele facțiuni politice. Acestea se agravează pe măsură ce țara avansează spre negocieri extrem de controversate privind bugetul național, scrie Politico.

Înaintea alegerilor, problema principală discutată a fost rolul Germaniei în războiul din Ucraina – un subiect care a evidențiat fracturile din cadrul coaliției guvernamentale. În timp ce social-democrații manifestă prudență, liberalii au denunțat ezitările guvernului în ceea ce privește livrările de arme.

Imigrația și politica de azil a țării sunt, de asemenea, subiecte veșnic discutate, care ar fi trebuit să favorizeze partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). O serie de scandaluri în jurul candidatului său principal, Maximilian Krah, ar putea submina performanța acestuia.

Chiar dacă partidul a scăzut ușor în sondaje, după o creștere de anul trecut, analiștii au avertizat însă că gruparea se poate baza în continuare pe alegătorii săi fideli.

Sondajele de opinie arată o victorie clară a creștin-democraților (CDU/CSU), în vreme ce AfD și SPD luptă pentru locul doi.

Italia: Partidul post-fascist al lui Meloni va câștiga. Dar urmează o scindare a coaliției de guvernare?

Una dintre mizele alegerilor europene din 2024 este dacă coaliția italiană de dreapta va trece de scrutin fără o nouă scindare. Fratelli d’Italia, partidul postfascist condus de prim-ministra italiană Giorgia Meloni, urmează să vină pe primul loc la alegerile europene, să își sporească popularitatea și să întărească forța lui Meloni în cadrul coaliției de la Roma.

Pe locul doi ar urma să vină principala grupare de opoziție, Partidul Democrat (S&D), iar pe locul trei, Mișcarea 5 Stele (neafiliați).

În schimb Liga, un partid federalist transformat în naționalist, aflat în coaliția națională – s-ar putea scufunda și mai mult după ce s-a prăbușit deja în doar câțiva ani. În 2019, Liga era creditată la un moment dat cu peste 30%. În momentul de față, este sub semnul întrebării dacă poate depăși 10%, o prăbușire atribuită liderului în declin Matteo Salvini.

Meloni și Salvini aparțin deja unor grupuri europene diferite, prima candidând ca lideră a ECR, iar cel de-al doilea printre membrii de marcă ai grupului Identitate și Democrație. Dacă Meloni va avea un cuvânt mai important de spus în Europa, acest lucru ar putea fi în detrimentul lui Salvini – iar acest lucru ar putea tensiona relația din coaliția de la Roma.

Migrația rămâne un subiect-cheie în Italia înaintea alegerilor: adoptarea pactului UE privind migrația și azilul a provocat diviziuni semnificative în rândul liderilor italieni și al partidelor de opoziție.

De când a devenit prim-ministră a Italiei în 2022, principala provocare a Giorgiei Meloni a fost reducerea migrației ilegale. Cu toate acestea, îndeplinirea acestei promisiuni centrale a agendei sale politice s-a dovedit a fi deosebit de dificilă, din cauza unei creșteri puternice a sosirilor din Africa de Nord de la începutul mandatului său.

În momentul în care a dat startul campaniei partidului său, Frații Italiei, pentru viitoarele alegeri europene, ea și-a revendicat meritul de a fi influențat poziția Europei cu privire la migrație.

Guvernul Italiei a susținut cu tărie recentul acord dintre UE și Tunisia, sărbătorindu-l ca pe un succes care a dus la o reducere de aproape 60% de la an la an a numărului de plecări – doar pentru a omite că cifrele sunt încă peste nivelurile de la începutul anului 2022, când la conducere se afla guvernul tehnocrat condus de Mario Draghi, fost președinte al BCE.

În plus, în parlamentul italian au apărut diviziuni în urma eforturilor guvernului de a extinde externalizarea politicilor de azil, exemplificate prin protocolul semnat între Italia și Albania, o strategie care câștigă tot mai mult sprijin în rândul statelor membre ale UE.

Relația dintre Italia și Uniunea Europeană este o temă centrală înaintea alegerilor. Dezbaterile cheie includ nivelul de susținere pentru partidele și candidații eurosceptici și propunerile acestora privind reformele sau ieșirea din UE; o integrare mai profundă versus suveranitatea națională și modul în care diferitele partide se poziționează pe acest spectru; pozițiile privind gestionarea migrației și a solicitanților de azil, o chestiune controversată în relațiile Italiei cu UE.

De asemenea, partidele de dreapta, precum Liga, sunt din ce în ce mai vocale pe tema unor politici criticate ale UE – cele privind noile alimente sau mult discutata interdicție din 2035 privind mașinile pe motorină.

Olanda: „Cea mai strictă politică antimigrație din toate timpurile”

Olanda va fi prima țară care va vota în alegerile europene, joi, iar dezbaterile din campanie s-au concentrat mai degrabă pe cine va guverna la Haga, nu la Bruxelles.

La șase luni de la alegerile olandeze, patru partide de dreapta au ajuns în cele din urmă la un acord pentru un nou guvern de coaliție, iar fostul șef al serviciilor de informații Dick Schoof a fost desemnat prim-ministru.

Dar nu este clar cum va colabora echipa eterogenă de partide populiste, printre care se numără Partidul pentru Libertate (PVV), formațiunea de extremă dreapta a lui Geert Wilders, iar partidele de centru au folosit cele câteva dezbateri organizate în perioada premergătoare votului pentru a ataca coaliția și a contesta promisiunile sale – de exemplu, sugestia de a convinge UE să reducă contribuția Olandei la bugetul UE.

Migrația este în atenția alegătorilor, iar partidele care au semnat pactul de guvernare au promis că vor cere Comisiei Europene o suspendare temporară a participării Olandei la politicile europene în materie de azil și migrație. Vom avea „cea mai strictă politică antimigrație din toate timpurile”, a promis Wilders.

Altfel, alegătorii olandezi sunt mai degrabă apatici când vine vorba despre alegerile europene, iar prezența la urne ar putea confirma acest lucru.

Lupta pentru primul loc, potrivit sondajelor, se dă între PVV-ul lui Wilders, plasat pe primul loc, cu puțin peste 20%, și coaliția de stânga formată de laburiști și Verzi, aflată la câteva puncte procentuale în față. Liberalii (care au condus Olanda timp de mai multe mandate) se află pe locul trei, dar la distanță – aproximativ 12%.

Spania: agricultura și mediul, puncte importante de dezbatere

În Spania, greutatea dezbaterii europene este purtată de instituțiile publice care reprezintă Uniunea Europeană în Spania, care și-au concentrat eforturile încă de la începutul anului pentru a construi o campanie cu scopul de a crește participarea la vot.

Parlamentul European a implicat influenceri din țară, cu obiectivul principal de a face apel la participarea la dezbatere și la vot, în special în rândul tinerilor. Ideea a fost aceea de a arăta că problemele care îi interesează cel mai mult pe alegători pot fi schimbate prin vot.

Alegerile europene ar putea fi un fel de referendum privind performanța premierului socialist Pedro Sánchez. Votul are loc la doar o săptămână după ce parlamentul spaniol a aprobat controversata amnistie a separatiștilor catalani. Se așteaptă prin urmare ca această măsură să aducă voturi pentru partidul lui Sánchez în Catalonia, dar, posibil, să afecteze performanțele acestuia în restul țării.

PP (Partido Popular – PPE), pe primul loc în sondaje, își concentrează discursul de campanie în special pe poziția împotriva legii amnistiei și pe discursul care cere protejarea industriei agroalimentare din Spania. Dacă PP îi va surclasa pe socialiști, acest lucru va fi văzut ca o mustrare la adresa administrației lui Sanchez.

PSOE (S&D) are totuși un scor rezonabil în sondaje, la câteva puncte procentuale în spatele popularilor. În campanie, socialiștii au atras atenția asupra posibilei ascensiuni a extremei drepte și cerut susținere pentru a continua politicile ecologice.

Partidul dreptei radicale Vox (Vox – ECR), aflat pe locul trei în sondaje, și-a deschis campania în compania altor lideri ai extremei drepte europene și cu vizita specială a lui Javier Milei, președintele libertarian al Argentinei.

Ei au spus că aceste alegeri sunt „cruciale”, considerând că „pentru prima dată există o oportunitate de a schimba majoritățile din Parlamentul European și, odată cu ele, cursul deciziilor care afectează tot ceea ce ne privește”.

În acest sens, toate declarațiile din campanie s-au axat pe măsurile care afectează industria agroalimentară din Spania, pe măsurile privind inflația și pe o poziție fermă împotriva politicilor de mediu.

SUMAR, coaliția stângii radicale, aflate la guvernare alături de socialiști, la Madrid, apără o Europă socială, ecologică, feministă și mai diversă. Și-au concentrat campania, printre altele, pe abrogarea pactului UE privind migrația și crearea unei comisii de anchetă privind presupusele detenții și expulzări de imigranți de către țările africane, cu ajutorul fondurilor europene. În ceea ce privește mediul, ele au în vedere accelerarea obiectivelor de reducere a emisiilor, ajungând la 65% până în 2030, în loc de 55%, și devansarea decarbonizării totale.

Slovacia: alegeri după tentativa de asasinare a premierului Fico

Alegerile europene din Slovacia au fost umbrite de drama internă: tentativa de asasinare a premierului Robert Fico, luna trecută.

De la acest incident, o campanie care trebuia să se axeze pe migrație și pe războiul din Ucraina s-a concentrat în schimb pe radicalizarea dezbaterii politice și a motivelor care l-au făcut pe atacator să încerce așa ceva.

Sondajele arată că strategia a dat roade pentru partidul de guvernământ al lui Fico – SMER, al cărui scor va beneficia de un vot de simpatie. SMER luptă pentru primul loc cu principalul parti de opoziție, Slovacia Progresistă, pe locul trei aflându-se partenerii SMER din guvernul intern, Hlas.

Înainte de alegeri, Slovacia a intrat în conflict cu UE, prin măsurile controversate care au atras și ample demonstrații de stradă: desființarea postului procurorului anticorupție și înlocuirea postului public de televiziune cu un alt organism – unul fidel puterii, potrivit criticilor.

Cehia: Pactul Verde, criza migrației și războiul din Ucraina, în centrul dezbaterii

Duelul dintre principala formațiune guvernamentală Spolu (care reunește mai multe partide de centru-dreapta) și principala formațiune de opoziție ANO, domină scrutinul european din Cehia.

Din 2020, scena politică din Republica Cehă s-a regrupat treptat în două tabere conduse de două formațiuni: Coaliția de centru-dreapta Spolu (Împreună), în prezent la guvernare, și formațiunea populistă de opoziție ANO (Da), bloc condus de oligarhul Andrej Babiš, care trece de la un profil liberal la un profil național populist. Se așteaptă ca alegerile europene să fie – printre altele – un indicator al forței actuale a celor două formațiuni.

Dar cele două formațiuni nu sunt singure pe scena politică.

În ultimul deceniu, cea mai puternică formațiune radicală de protest din Republica Cehă a fost Libertate și Democrație Directă (SPD) – singura grupare de extremă-dreapta din parlamentul ceh și un partid care oscilează între populismul naționalist și extrema dreaptă clasică. La alegerile europene din acest an, însă, SPD are mai mulți concurenți cu care luptă pentru voturi.

Unul dintre ei este formațiunea PRO 2022, care copiază în mare parte profilul formațiunii germane AfD și care a organizat mai multe demonstrații antiguvernamentale gigantice în ultimii ani. Există, de asemenea, coaliția STAČILO! (Ajunge!), care integrează figuri proeminente ale Partidului Comunist, precum și figuri ai protestelor agricole și anti-vaccinare.

Pe locul al treilea se află formațiunea Přísaha a motoristé (Jurământul și automobiliștii), formată în jurul fostului polițist de elită și a grupului asociat cu lobby-ul industriei auto condus de Filip Turek, fost pilot.

Important de menționat că principalele formațiuni politice cehe Spolu și ANO se străduiesc, de asemenea, să obțină voturi de protest, dar într-un mod diferit: opoziția dominată de ANO, cu o retorică anti-război și anti-migrație, și Spolu – cu euroscepticismul clasic.

O particularitate a Republicii Cehe a fost că Partidul Verzilor a fost relativ puternic (6-10%). După 2010, scorul său a scăzut sub 5%. O mare parte din votanții săi a fost preluată ulterior de Partidul Piraților (sprijin actual de aproximativ 10-14%), care este mai liberal.

Cu toate acestea, în acest an, Verzii au prezentat o listă puternică de candidați pentru alegerile europene. Aceasta este condusă de o activistă care a militat pentru înăsprirea definiției violului, pentru educație sexuală și ajutor pentru victime, Johana Nejedlová.

Pe listă se află, de asemenea, activiști de la „Vineri pentru viitor” și arhitectul Osamu Okamura, fratele lui Tomio Okamura, care conduce partidul SPD, principala formațiune de extremă dreapta din Republica Cehă.

De data aceasta, campania din Republica Cehă se referă în principal la subiecte care privesc cu adevărat UE. Subiectele pur interne apar doar în general, în apelurile de mobilizare ale partidelor de opoziție împotriva partidelor guvernamentale. Cele mai disputate subiecte pe care se ciocnesc partidele sunt Pactul Verde european, abordarea problemei refugiaților, războiul din Ucraina și viitorul UE.

Polonia: suveranitatea națională și statul de drept

După ce au votat în ultimele luni în alegerile naționale și locale cu miză mare, polonezii sunt, pe bună dreptate, puțin dispuși să meargă din nou la urne atât de curând.

În încercarea de a-i mobiliza, partidele politice, cu buzunarele de campanie goale, s-au concentrat în principal pe atacuri reciproce și pe împărțirea în tabere clare pro-UE și eurosceptice.

Tabăra proeuropeană este construită în jurul noului guvern de centru, condus de conservatorul Donald Tusk, cea eurosceptică fiind condusă de fostul partid de guvernare, Lege și Justiție. Cele două coaliții luptă pentru primul loc, sondajele diferite oferind fiecăreia un ușor avantaj, unul în marja de eroare.

Principalele subiecte au vizat suveranitatea națională și statul de drept, două aspecte care au dus la ciocniri intense între Varșovia și Bruxelles în ultimii ani.

Deși pe liste se află nume mari – printre care actuali miniștri, doi foști miniștri care au fost excluși din parlamentul național și un fost baron al energiei care s-a ascuns de autorități în mare parte din campanie – sondajele sugerează că prezența la urne va fi scăzută, doar susținătorii înrăiți urmând să ia parte la vot.

Estonia: poziția dură împotriva Rusiei nu o ajută pe prim-ministra Kaja Kallas

Estonia este o țară aflată pe linia frontului, dar în campanie nu s-a vorbit foarte mult despre securitate sau despre amenințările reprezentate de Rusia.

Cel puțin în contextul acestor alegeri, scrie Politico, poziția dură a prim-ministrei Kaja Kallas față de Kremlin nu dă roade. Partidul său liberal, Partidul Estonian al Reformei, a pierdut sprijin în ultimele luni, în parte ca urmare a reducerilor bugetare din sectorul public.

În plus, cetățenii o văd pe Kallas ca pe o persoană care își caută următorul rol – fie că este vorba de NATO sau de postul de Înalt Reprezentant al UE pentru politică externă – și nu ca pe o prim-ministră suficient de preocupată de problemele interne.

Partidul conservator al fostului ministru de externe Urmas Reinsalu, Partidul Patriei, conservator, a condus în sondaje în ultimele șase luni, opunându-se măsurilor ecologice din Estonia și solicitând o mai mare supraveghere a construcției unei rețele feroviare care va lega țările baltice de Polonia.

Suedia: problema migrației domină campania electorală

Un comisar european este unul dintre personajele importante în alegerile europene din Suedia, scrie Politico.

Având în vedere că problema imigrației domină campania electorală, partidele se întrec în a se prezenta ca fiind cele capabile să determine Bruxelles-ul să consolideze frontierele Europei.

În acest context, Partidul Social-Democrat, de centru-stânga, subliniază rolul jucat de una dintre membrele sale, comisara pentru afaceri interne Ylva Johansson, în elaborarea noilor politici de frontieră mai restrictive ale UE.

Social-democrații, aflați în opoziție, sunt cotați cu prima șansă de sondajele de opinie, urmând să adune aproximativn 25% din voturi.

Fără să fie surprinzător, partidul de extremă dreapta Democrații Suedezi, care se află pe locul doi în sondaje, undeva sub 20%, a insistat cel mai mult pe tema imigrației, cu un slogan care cere Europei să „construiască ziduri”.

Alegerile ar putea determina soarta micului Partid Liberal, favorabil UE: Dacă acesta pierde singurul loc deținut în Parlamentul European – ceea ce sondajele sugerează că ar putea să se întâmple – atunci observatorii sugerează că liderii partidului s-ar putea întreba dacă mai doresc să facă parte din actualul guvern.

În acest timp, Partidul Moderat, principalul partide de guvernare din Suedia, va confirma ușoara scădere în sondaje, fiind creditat cu aproximativ 17%.